La mai bine de două luni de la seism, imaginea capitalei haitiene Port-au-Prince este neschimbată, a relatat Daniel Tecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Româneşti din Europa, care, aflat la faţa locului, consideră că această ţară nu-şi va reveni mai devreme de 50 de ani. „Majoritatea clădirilor dărâmate nici nu au fost mişcate. Molozul format din prăbuşirea clădirilor are aceeaşi formă ca acum două luni. Oraşul arată ca o mare de dărâmături, de gunoaie şi de corturi, majoritatea dintre ele improvizate din patru beţe care să susţină un plastic”, a relatat preşedintele FADERE, aflat în Haiti cu o echipă de voluntari români. Tecu a adăugat că unele dintre activităţile cotidiene au revenit la un normal relativ. „Totuşi, eu cred că această ţară nu îşi va reveni mai devreme de 50 de ani. Nu am întâlnit încă până acum nicio singură persoană care să nu fie afectată în vreun fel de cutremur”, a spus Daniel Tecu. El a mai povestit că oamenii locuiesc înghesuiţi în tabere imense de corturi, unde, pe paturi făcute din cărămizi şi de dimensiunea unui pat dublu obişnuit, dormeau câte cinci copii. „Poliţia este aproape inexistentă, iar Marina americană se ocupă de conflictele grave, cum ar fi cele apărute în momentele împărţirii alimentelor”, a menţionat preşedintele FADERE. Întrebat despre procesul de reconstrucţie, Tecu a precizat că, de la sosirea în Haiti, voluntarii român au văzut foarte multe maşini cu materiale intrând dinspre Republica Dominicană, însă foarte puţine persoane lucrând. Daniel Tecu a menţionat, de asemenea, că distribuirea alimentelor continuă să fie „o adevărată misiune imposibilă”. „Nici gând să te apuci de aşa ceva fără să ai ajutorul Căştilor albastre sau al Marinei militare”, adaugă el. Preşedintele FADERE a relatat că în echipa voluntarilor români se află şi trei psihologi. „Nu odată s-a întâmplat ca cineva din echipă să iasă plângând dintr-o consultaţie, pentru că nu mai făcea faţă presiunii din povestirea auzită”, a spus Tecu. „Fiecare consultaţie şi fiecare împărţire de alimente este o adevărată aventură. Unul dintre medici a stat de vorbă cu o fetiţă de 12 ani. În momentul în care a început consultaţia, medicul a întrebat ce o doare. Fetiţa a izbucnit în plâns şi a spus că nu o doare nimic, însă i-a murit toată familia şi s-a gândit că poate există o rază de speranţă în noi. Cu ce oare am fi putut să ajutăm această persoană?”, a mai spus preşedintele FADERE. El consideră că problemele de-abia acum încep. „Au început ploile, va izbucni malaria, iar în două-trei luni vor începe uraganele. Încercaţi să vă imaginaţi câte minute vor rezista aceste corturi improvizate şi cum toată această mare de oameni va fi sub cerul liber”, a explicat Tecu. El a spus că a avut o întâlnire cu un deputat şi l-a întrebat dacă Guvernul haitian a primit vreun ban. Acesta a răspuns că deocamdată toţi banii sunt fie la organizaţiile neguvernamentale, fie îi administrează ONU direct. Necesităţile Haiti pentru reconstrucţie după seismul din ianuarie sunt evaluate la 11,5 miliarde de dolari pe o perioadă de trei ani, potrivit unui plan prezentat marţi de Guvernul haitian, la care participă şi Banca Mondială şi ONU. În aceste condiţii, foştii preşedinţi americani Bill Clinton şi George W. Bush se vor duce săptămâna viitoare în Haiti pentru a evalua eforturile de reconstrucţie după seismul ce a devastat capitala la 12 ianuarie. Cei doi foşti preşedinţi au înfiinţat „Fondul Clinton-Bush pentru Haiti” (www.clintonbushhaitifund.org ) la cererea lui Barack Obama, la câteva zile după seismul soldat cu peste 200.000 de morţi.