Preşedintele PDL Emil Boc transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, că „poziţia Partidului Democrat Liberal este fermă, Constituţia României se aplică, nu se negociază”, menţionând că orice discuţie cu privire la oficializarea limbii maghiare este lipsită de fundament constituţional. „Potrivit articolului 13 din Constituţie, limba oficială a statului român este limba română. Totodată conform articolul 152 din Legea Fundamentală aceasta nu poate face obiectul revizuirii Constituţiei. În consecinţă orice discuţie cu privire la oficializarea limbii maghiare este lipsită de fundament constituţional. Partidul Democrat Liberal îşi reafirmă poziţia fermă potrivit căreia Constituţia României se aplică, nu se negociază”, se arată în comunicatul de presă semnat de Emil Boc. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a adoptat, sâmbătă, un memorandum adresat autorităţilor statului, prin care cere luarea unor măsuri pentru a înlătura „discrimarea românilor, care sunt minoritari în aceste judeţe”. În memorandumul citit de preşedintele Forumului, Ioan Solomon, românii din cele trei judeţe solicită Camerei Deputaţilor şi preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge legea statutului minorităţilor naţionale „iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, act normativ prin care se urmăreşte legifirarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice sub formula autonomiei culturale”. De asemenea, românii din cele trei judeţe cer Guvernului şi Parlamentului să adopte cadrul legislativ care să asigure respectarea statutului limbii române ca singura limbă oficială în administraţia publică locală. „Solicităm înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate abuzurile şi discriminările la care sunt supuşi românii din cele trei judeţe de către administraţia locală”, se mai menţionează în document. În încheierea memorandumului, se arată că adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu este îndreptată împotriva maghiarilor, ci „atrage atenţia autorităţilor centrale asupra necesităţii unei viziuni şi strategii coerente adminsitrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente ale unor situaţii conflictuale pe fond etnic”. În discursul său la adunarea de la Casa de Cultură din Topliţa, preşedintele PSD, Victor Ponta, i-a asigurat pe cei prezenţi că parlamentarii social-democraţi „nu vor legitima niciodată formule care militează pentru acţiuni neconstituţionale”. „Niciodată nu vom accepta autonomia pe criterii etnice şi nu mai pe criterii economice. Cred sincer că România trebuie organizată pe regiuni, dar nu etnice”, a spus Ponta. „Îmi asum angajamentul că legea statutului minorităţilor nu va fi niciodată adoptată de Camera Deputaţilor”, le-a mai spus liderul PSD românilor prezenţi la adunare. Discursul lui Ponta a fost deseori întrerupt de participanţi, care acuzau PSD că a guvernat cu UDMR, strigau „să vină Băsescu” şi îl aclamau pe liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor. Liderul PSD a încercat să-şi transforme discursul naţionalist într-unul împotriva puterii, dar, văzând reacţia negativă a sălii, a trecut la confesiuni personale. „Am o datorie personală faţă de această zonă. Străbunicul meu, Gheorghe Ponta, în 1917, a dezertat din armata austro-ungară. Este un aspect pe care nu l-am spus niciodată, prima dată îl spun aici”, a spus Ponta, reuşind să îşi atragă simpatia sălii. Discursul liderului PRM, Corneliu Vadin Tudor, nu a fost atât de extremist pe măsura aşteptărilor celor din sală. În preambulul discursului său, Corneliu Vadim Tudor a făcut câteva câteva aprecieri de genul: „La zeflemea şi băşcălie, românii sunt campioni mondiali” sau „E prea mult ca o naţiune să moară şi de foame şi de ruşine”. Liderul PRM i-a acuzat şi pe liderii de la Bucureşti pentru situaţia creată în cele trei judeţe şi a afirmat că, dacă el ar fi fost ales preşedinte, ar fi mutat capitala la Braşov. Corneliu Vadim Tudor i-a atacat şi pe liderii maghiarilor şi şi-a exprimat consternarea că „o organizaţie neguvernamentală, UDMR, se află în Guvernul României”. În finalul discursului său, C.V. Tudor a făcut un apel la înţelegere între români şi maghiari, spunând că „nu întâmplător, în acest an, sărbătorim Paştele împreună”. Memorandumul adoptat la Topliţa este adresat autorităţilor statului, dar şi societăţii civile româneşti. La adunarea organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la Topliţa au participat peste o mie de persoane. Manifestarea s-a desfăşurat fără incidente.