Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică, în discursul prilejuit de Ziua Marinei, că au apărut semnele redresării economice, dar drumul de parcurs este încă lung şi le-a cerut românilor să fie solidari şi să accepte sacrificiile generate de criză, fără a aştepta să fie privilegiaţi. „Ştiu că vremurile prin care trecem astăzi nu sunt vremuri uşoare, sunt vremuri generate de criza economică, vremuri care însă nu ne vor supune, ci le vom supune noi. Semnele redresării au apărut, odată cu publicarea cifrelor economice pentru trimestrul doi.  Reuşim să înregistrăm o uşoară creştere economică, dar încă avem un drum lung de parcurs pentru ca România să cureţe balastul cheltuielilor bugetare excesive în raport cu veniturile pe care economia românească le asigură”, a afirmat şeful statului. El le-a transmis românilor că trebuie să accepte în continuare sacrificiile generate de criză, dând ca exemplu militarii care nu s-au plâns de scăderea salariilor lor. „Vom trece acest moment şi mi-aş dori mult ca dificultăţile de moment să fie trecute în solidaritate, în decenţă fără încercarea unora de a deveni privilegiaţi ai crizei, de a fi aceia care nu pot fi atinşi pentru că au o meserie sau alta. La fel cum militarii forţelor române au acceptat sacrificiile generate de criză la fel ar trebui să facă fiecare român”, a adăugat preşedintele. Băsescu a dat apoi ca exemplu de solidaritate marinarii, care în faţa pericolului rămân uniţi şi nu aşteaptă niciunul să aibă un tratament special. „Aş spune că am avut onoarea să ştiu ce înseamnă solidaritatea marinarilor. În faţa pericolelor, fie că e vorba de furtună, de incendiu la bord, fie că e vorba de trecerea navei în zone de război, toţi sunt egali, toţi au sentimentul că depind unul de celălalt, nici comandantul, nici motoristul, nici marinarul, nici ospătarul de la bord nu cere privilegii, toţi sunt conştienţi că numai împreună vor trece de dificultăţi. Toţi sunt conştienţi că numai solidaritatea este aceea care îi poate aduce înapoi acasă, la familiile lor. Toţi sunt conştienţi că au datoria solidarităţii pentru mândria tricolorului pe care îl abordează la catarg. Aş încheia spunând că în aceste momente de dificultate economică, România trebuie şi este solidară în primul rând cu ea însăşi”, a încheiat preşedintele.

Băsescu huiduit acasă

Traian Băsescu a fost huiduit la Constanţa, de câţiva spectatori de la Ziua Marinei, atât la începutul discursului său, cât şi la final. Înainte ca el să meargă la microfon să vorbească, câţiva cetăţeni care au auzit anunţul că preşedintele va avea un discurs au huiduit şi fluierat pentru câteva secunde. De asemenea, după ce şeful statului şi-a încheiat discursul, episodul s-a repetat. La final, preşedintele a primit şi aplauze. Alături de şeful statului s-au mai aflat la Constanţa ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, precum şi oficialităţi militare şi civile, oficialităţi locale. Deşi erau şi ei aşteptaţi la eveniment, premierul Emil Boc şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, nu au mai dat curs invitaţiei. Câteva mii de turişti au venit pe faleza de la Comandamentului Flotei pentru a asista la demonstraţiile navale.

„Ziua Marinei este Ziua Bărbatului”

Preşedintele Băsescu a declarat că, dacă pe 8 Martie este Ziua Femeii, Ziua Marinei este Ziua Bărbatului, a marinarilor care ştiu să fie solidari şi preţuiesc valorile naţionale. „Foarte mulţi încearcă atunci când vine vorba de Ziua Femeii să impună ideea că trebuie să facem şi o zi a bărbatului. Trebuie să vă spun că, în opinia mea, Ziua Marinei este Ziua Bărbatului. Este ziua acelor oameni care la bordul navelor lor ştiu să fie solidari, ştiu să preţuiască valoarea prieteniei, ştiu să preţuiască valorile naţionale ale simbolului pe care îl poartă la catarg – drapelul naţional al României”, a spus şeful statului. În discursul său, el a făcut şi o incursiune în istoria forţelor navale române. Băsescu a spus că flota maritimă naţională împlineşte anul acesta 150 de ani de existenţă, după ce pe 22 octombrie 1860, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a emis ordinul prin care se formau forţele navale române. „De atunci, forţele navale au fost un scut pentru independenţa şi suveranitatea României şi au fost, în acelaşi timp, acelea care au garantat României dreptul de a fi liberă la Marea Neagră, dreptul de a fi liberă la Oceanul planetar”, a adăugat Băsescu. „Astăzi, forţele navale române sunt parte a forţelor navale ale NATO. Forţele navale române sunt într-un proces de consolidare a capacităţii lor de apărare şi, în acelaşi timp, sunt într-un proces de modernizare pentru a deveni parte eficientă a sistemului de securitate a NATO”, a mai spus preşedintele, informând că recent flota navală română a preluat conducerea Black Sea For. La final, Băsescu le-a urat „La mulţi ani!” „tuturor marinarilor, lucrătorilor portuari, constructorilor de nave din şantierele navale româneşti, oamenilor de pe Dunăre, fie ei marinari sau operatori portuari, proiectanţilor de nave, proiectanţilor de utilaje maritime şi fluviale”. „De asemenea, permiteţi-mi să mă gândesc la familiile lor, acelea care le sunt un sprijin în misiunea extraordinar de dificilă pe care o au. Dar au o misiune a bărbaţilor ţării, o misiune pe care şi-o îndeplinesc cu cinste şi onoare”, a continuat el. Preşedintele i-a felicitat şi pe cei care poartă numele de Maria şi Marin şi îşi serbează onomastica. Băsescu şi-a încheiat alocuţiunea cu urarea marinărească „Cart bun înainte!”.

Demonstraţii militare şi jocuri marinăreşti

După ceremonia religioasă oficiată ca în fiecare an de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, şi de un sobor de preoţi, au început demonstraţiile militare. După defilarea bricului „Mircea”, două avioane MiG 21 Lancer şi două aeronave IAR 99 Şoim au simulat un atac asupra dispozitivului de nave, care a „ripostat” cu armamentul de artilerie de la bord. Un elicopter Puma Naval 141 a intrat în scenă, zburând la joasă înălţime şi lansând capcane termice pentru a proteja navele de rachetele dirijate prin infraroşu. În continuare a intrat în „scenă” corveta 263 „Viceamiral Eugeniu Roşca”, ce a simulat căutarea, descoperirea şi atacarea unui submarin, folosind torpile şi bombe reactive. A urmat exerciţiul de aprovizionare pe verticală, cu un elicopter Puma Naval, care a transportat o încărcătură la bordul unei nave de suport logistic. Publicul a putut asista apoi la un exerciţiu a unui elicopter la bordul fregatei „Regele Ferdinand”. Apoi, a început, pe mare şi pe faleză, exerciţiul de respingere a incursiunilor navelor de suprafaţă inamice, simultan cu un exerciţiu de desant maritim, publicul putând admira măiestria scafandrilor. La demonstraţii au luat parte şi efective ale Poliţiei de Frontieră Constanţa, care au simulat o intervenţie pentru oprirea unei nave ce „transporta” imigranţi. În faţa sediului Comandamentului au avut loc demonstraţii de arte marţiale, jocuri marinăreşti şi defilări ale tinerilor, îmbrăcaţi în costume de epocă.