Flagrant CT » Economie

Scăderea TVA nu este posibilă în următorii 3-4 ani

Flagrant CT — Mon, 07 Mar 2011 21:56:59 +0000

Ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a spus, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei, că în următorii trei-patru ani nu este posibilă reducerea TVA, pentru că ar fi pusă în pericol plata salariilor şi a pensiilor, iar reduceri ar trebui să urmeze în zona contribuţiilor sociale. „TVA reprezintă un element de bază pentru buget şi e greu să luăm o decizie să reducem această taxă, pentru că altfel punem în pericol plata salariilor, a pensiilor, alocările pentru investiţii… În trei-patru ani nu cred că e posibil să reducem TVA. Chiar dacă partidele de opoziţie spun că au un program de reducere a TVA, este greu de luat o decizie, pentru că trebuie să asigurăm funcţionarea instituţiilor statului. E o sursă importantă pentru buget. Reduceri ar trebui să urmeze în zona contribuţiilor sociale”, a precizat Ialomiţianu. Pe de altă parte, acesta a menţionat că în România eşti cu adevărat bogat atunci când intri în „Top 300 Capital” al celor mai avuţi români, iar cei prezenţi în acest top reprezintă grupul ţintă al ANAF pentru controlul averilor. „Oamenii bogaţi sunt cei care se găsesc în Topul celor 300. Persoanele care au averi foarte mari şi vor fi prezente în Top 300 reprezintă grupul-ţintă al ANAF. Vom verifica dacă aceste persoane au venituri declarate şi dacă nu le au, vor fi supuse controlului”, a spus ministrul de finanţe. La începutul lunii ianuarie, Gheorghe Ialomiţianu declarase că în cadrul departamentului privind controlul veniturilor nedeclarate, care va fi constituit la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), vor lucra 30 – 40 de persoane specializate în investigaţii fiscale şi IT. Ministrul finanţelor menţionase la acea dată că grupul ţintă vizat va fi format din persoane cu averi mari sau cheltuieli mari, care nu au declarat venituri, iar impozitul va fi de 16%.

Clienţii băncilor pentru locuinţe ar putea ajuta la creşterea economiei

Flagrant CT — Mon, 07 Mar 2011 21:54:07 +0000

Sumele contractate de clienţii băncilor pentru locuinţe (bpl) se ridică la 7 miliarde de lei, iar acestea ar putea genera, într-un orizont de timp de 5-7 ani, o creştere economică de până la 0,6% faţă de PIB-ul de la finele anului 2010, a declarat luni economistul-şef al BCR, Lucian Anghel. „Într-un orizont de timp discutăm de circa 7 miliarde de lei contractate de către clienţii băncilor pentru locuinţe şi care pot fi investite în dezvoltarea confortului locativ: gresie, faianţă, centrală termică, termopan. Din acestea decurg taxe şi impozite. Ca efect de multiplicare, într-un orizont de timp de 5-7 ani, această sumă ar putea genera o creştere economică de până la 0,6% puncte procentuale faţă de produl intern brut de la finalul anului 2010”, a spus Anghel. Economistul-şef al BCR susţine că sumele economisite în cadrul acestui sistem au crescut cu peste 50% anual şi se estimează depăşirea sumei de un miliard la finele anului 2011. Lucian Anghel a declarat că, în momentul de faţă, resursele acumulate sunt probabil în jur de 700 de milioane lei. „Importanţa acestui sistem ar putea să fie finanţarea pe termen lung a fondului locativ existent şi a celui nou. Este foarte importantă crearea culturii economisirii. România are nevoie disperată de o rată de economisire mult mai ridicată decât ceea ce realizează în momentul de faţă”, a spus economistul-şef al BCR. Acesta a explicat că prin economisire putem discuta de o reducere a cheltuielior pentru consum, iar prin aceasta se stimulează investiţia în îmbunătăţirea locativă, care este mult mai importantă şi benefică pentru economie. În România sistemul de economisire – creditare este reprezentat de două bănci pentru locuinţe, respectiv BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffesen Banca pentru Locuinţe. Portofoliul existent la finalul anului 2010 este de peste 320.000 de clienţi, cu depuneri totale de peste 700 milioane lei.

Peste trei miliarde de lei au fost acordate ca ajutoare agricultorilor

Flagrant CT — Wed, 02 Feb 2011 18:57:59 +0000

Sumele alocate în perioada 1 septembrie -31 decembrie 2010, reprezentând formele de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier, s-au ridicat la 3,022 miliarde lei (705,5 milioane euro), din bugetul naţional şi din fonduri europene, potrivit MADR. Astfel, din această sumă, formele de sprijin finanţate exclusiv din bugetul naţional au fost de circa 83,7 milioane euro (358,52 milioane lei), iar restul de 621,8 milioane euro (2,663 miliarde lei) au fost finanţate din fonduri europene, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în conferinţa de bilanţ pe anul 2010. Referitor la suma alocată din bugetul naţional, cea mai mare parte, de 314,65 milioane lei, au reprezentat-o fondurile publice acordate producătorilor agricoli conform Legii creditului agricol, fiind bonificaţia acordată (30%) la volumul creditelor angajate de aceştia în 2009 şi rambursate băncilor finanţatoare la temenele scadente prevăzute în contractele de împrumut. Alte 36,76 milioane lei s-au dat ca ajutor de stat producătorilor agricoli pentru motorina achiziţionată şi utilizată în trimestrul II din 2010 la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, în sectoarele vegetal şi zootehnic, constând în reducerea accizei la motorina utilizată de 1,16 lei/litru, lucru ce a permis subvenţionarea a 31,69 milioane litri motorină utilizaţi în trimestrul II din anul trecut. Totodată, alte 7,11 milioane lei au reprezentat cofinanţarea nerambursabilă de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD. În ceea ce priveşte formele de sprijin finanţate din fonduri europene, defalcat, aceste au venit din patru surse, respectiv 1,413 miliarde lei (circa 300 milioane euro) a fost plata unică pe suprafaţă aferentă anului agricol 2010, reprezentând circa 47% din valoarea SAPS pe anul 2010; 88,84 milioane lei (circa 20,7 mil. euro) au fost măsurile de piaţă; finanţarea proiectelor de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost de 821,11 milioane lei (aproape 191,7 mil. euro), iar restul de 340,26 milioane lei (79,4 mil. euro) a fost sprijin acordat pentru zonele defavorizate din zona montană, pentru zonele defavorizate altele decât zona montană şi plăţile de agromediu.

Conducta de gaz româno-bulgară va fi terminată în 2012

Flagrant CT — Wed, 02 Feb 2011 18:57:10 +0000

Conducta Giurgiu-Ruse, de interconectare a reţelelor de gaze naturale dintre România şi Bulgaria, va fi finalizată în a doua parte a anului viitor, a declarat directorul general adjunct al transportatorului naţional de gaze naturale Transgaz, Ioan Rusu. „Conform acordului semnat, conducta va trebui să fie gata în 2012, cel mai probabil în a doua parte a anului”, a spus Ioan Rusu. Reprezentantul Transgaz spune totodată că în acest an va începe construcţia conductei de gaze Giurgiu-Ruse, iar în prezent Transgaz derulează o licitaţie pentru a desemna compania care va construi efectiv segmentul terestru românesc al conductei de interconectare cu Bulgaria. Totodată, în noiembrie 2010 s-au finalizat condiţiile de achiziţie în comun (Transgaz şi Bulgartransgaz) a serviciului de proiectare şi execuţie a subtraversării Dunării, potrivit datelor companiei. Oficialii transportatorului de gaze mai spun că aşteaptă primirea primei tranşe de co-finanţare din partea UE a proiectului de interconectare România – Bulgaria. Comisia Europeană a aprobat deja cofinanţarea de circa 9 milioane euro pentru acest proiect, suma urmând a fi repartizată între cele două companii, Transgaz (din România) şi Bulgartransgaz (din Bulgaria), în funcţie de valoarea investiţiei pe teritoriul fiecărei ţări. Conducta va avea o lungime totală de circa 26 km, dintre care 7,2 km sunt pe teritoriul României, iar 4,14 km reprezintă subtraversarea fluviului Dunărea. Totodată, vor fi construite şi două staţii de măsurare a gazelor naturale, SMG Giurgiu şi SMG Ruse. Interconectorul va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi/an, capacitate minimă de transport de 0,5 mld. mc/an, presiune maximă – 40 bar, presiune minimă – 29 bar, diametrul conductei de interconectare – DN 500 mm. Valoarea totală estimată a proiectului (cu valori eligibile pentru cofinanţare U.E.) este de 24 milioane euro, din care Transgaz -10 milioane euro şi Bulgartransgaz E.A.D. – 14 milioane euro. În ceea ce priveşte viitoarea conductă de gaze dintre România şi Republica Moldova, Ioan Rusu a precizat că Transgaz a finalizat studiul de fezabilitate pentru acest proiect, iar în prezent se lucrează la documentaţia pentru a solicita fonduri europene necesare acestei investiţii.

BNR îşi face griji pentru băncile comerciale

Flagrant CT — Thu, 09 Dec 2010 15:34:02 +0000

Banca Naţională a României (BNR) arată, într-o scrisoare adresată Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor, că ANPC trebuia să realizeze o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări ale OUG 50/2010 privind creditele populaţiei. „Facem precizarea că, în contextul analizării propunerilor ce vizau lărgirea ariei de aplicabilitate a directivei, banca centrală a atenţionat iniţiatorul legislativ asupra necesităţii realizării unei evaluări care să stabilească impactul aplicării respectivelor dispoziţii şi să confirme aplicabilitatea practică a unor prevederi la categoriile de credit exceptate de directiva transpusă, arătând Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) că evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări este şi o obligaţie impusă prin normele de tehnică legislativă”, se arată în document. De asemenea, banca centrală a supus atenţiei iniţiatorului propunerea de luare în considerare a unui scenariu de aplicare graduală a dispoziţiilor directivei la categoriile de credite nevizate de directiva transpusă. „Nerespectarea de către iniţiator a obligaţiei legale de derulare a unei evaluări a impactului propunerii legislative, inclusiv asupra creditorilor şi asupra pieţei creditului, face imposibilă pronunţarea băncii centrale asupra eventualei incidenţe a dispoziţiilor art. 3 alin (2) din Legea 312/2004 privind statutul BNR, referitoare la necesitatea avizării anumitor categorii de acte normative de către banca centrală”, se arată în documentul băncii centrale, semnat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Totodată, BNR susţine că în funcţie de rezultatele unei evaluări obiective s-ar fi putut analiza în ce măsură anumite dispoziţii ale reglementării pot crea premisele prejudicierii atingerii obiectivului vizat de BNR în domeniul reglementării activităţii de creditare, respectiv menţinerea stabilităţii financiare. „Tot în contextul importanţei analizării impactului noii reglementări asupra pieţei creditului, dorim să subliniem faptul că simpla acţiune de centralizare de către BNR a datelor transmise de fiecare bancă, în demersul acestora de a releva autorităţilor impactul agregat asupra sistemul bancar al aplicării OUG 50/2010, nu poate fi considerată de natura studului de impact sau un substitut al acestuia, pe de o parte, dat fiind faptul că BNR nu dispune de competenţe pentru verificarea veridicităţii datelor în discuţie, aceasta fiind o prerogativă a autorităţii competente pe acest palier – ANPC, şi, pe de altă parte, dat fiind faptul că o astfel de evaluare trebuie să includă şi alte elemente decât costurile la entităţile vizate de reglementare”, se mai arată în document. OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care a intrat în vigoare la 21 iunie, este rezultatul transpunerii în legislaţia românească a Directivei Europene 48/CE/2008. Prevederile actului normativ se aplică atât contractelor de credit noi, cât şi celor aflate în derulare.

FMI nu este de acord cu măsurile luate de Guvern

Flagrant CT — Thu, 09 Dec 2010 15:32:05 +0000

Liderul deputaţilor minorităţilor, Varujan Pambuccian, a precizat, marţi, că întâlnirea dintre reprezentanţii FMI şi membrii coaliţiei de guvernare a decurs „prost”, oficialii Fondului neacceptând pachetul de măsuri de relansare economică elaborat de putere, care prevede şi scăderea cotei unice. „Întâlnirea cu FMI a decurs prost şi este bine că am păstrat ideea de a continua discuţiile. Fiecare a rămas pe poziţie. FMI gândeşte foarte conservator, strict monetar, are poziţia unei bănci clasice. Toată problema dezvoltării României pe ei nu îi interesează”, a precizat, marţi, pentru NewsIn, liderul deputaţilor ce reprezintă, în Parlament, minorităţile naţionale. Varujan Pambuccian a făcut aceste precizări ulterior unei întâlniri desfăşurate la Palatul Victoria şi la care au participat primul-ministru Emil Boc şi liderii formaţiunilor ce susţin guvernarea. Pambuccian a spus că vor mai avea loc întâlniri între reprezentanţii FMI şi liderii coaliţiei pentru a se discuta în continuare pe marginea soluţiilor economice viitoare pentru România. În discuţia de marţi seara, coaliţia de guvernare a pledat în faţa delegaţiei FMI pentru pachetul de măsuri pe care l-a elaborat, în timp ce Fondul a rămas pe poziţie cerând respectarea trendului de austeritate pe care Guvernul merge în acest moment. „Pachetul consistent de relansare economică pe care noi l-am prezentat şi care mie mi se pare moderat, nu avangardist, a fost un dezacord evident cu poziţia FMI. Este un pachet în care am încredere, care va aduce o înviorare a mediului de afaceri”, a mai spus Varujan Pambuccian, referindu-se la pachetul de măsuri elaborat de coaliţia de guvernare şi care prevede, printre altele, creşterea salariului minim de la 600 la 700 de lei, diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale cu trei puncte procentuale şi scăderea cotei unice de la 16 la 12%. „Nu putem să mergem pe o politică monetaristă în care leul să arate foarte frumos, dar ţara să se ducă de râpă”, a subliniat Pambuccian, precizând că a reproşat reprezentanţilor FMI că „vorbesc în lozinci”. Pe de altă parte, potrivit unor surse participante la discuţie, FMI a cerut în continuare adoptarea legilor pe care Guvernul şi le-a propus, referindu-se la Legea salarizării unitare şi Legea pensiilor şi finalizarea proiectului de buget pe anul viitor. Reprezentanţii FMI au remarcat, în contextul moţiunii de cenzură care se va vota miercuri, că o instabilitate politică nu ar ajuta România. FMI urmează să mai aibă discuţii atât cu experţii din ministerele cu atribuţii în ce priveşte acordul cu Fondul, dar şi cu reprezentanţii coaliţiei, aceştia din urmă urmând a continua să pledeze pentru măsurile lor economice, care ar putea, în opinia lor, să relanseze România.

BNR îşi face griji pentru băncile comerciale

Flagrant CT — Wed, 27 Oct 2010 18:32:15 +0000

FMI nu este de acord cu măsurile luate de Guvern

Flagrant CT — Wed, 27 Oct 2010 18:31:29 +0000

Austria rămâne principalul investitor din România

Flagrant CT — Thu, 23 Sep 2010 04:48:42 +0000

Austria rămâne investitorul numărul unu în România, cu un volum total net de 10 miliarde euro investiţii la sfârşitul anului 2009, conform datelor preliminare din statisticile anuale ale Băncii Naţionale a României, se arată într-un comunicat al Biroului Comercial al Ambasadei Austriei în România. „De-a lungul anilor, schimburile comerciale bilaterale şi investiţiile austriece în România au înregistrat o creştere constantă, România fiind şi una dintre principalele destinaţii ale investiţiilor austriece făcute în străinătate. O dovadă în acest sens este volumul investiţiilor austriece care atingeau aproape 10 miliarde euro la sfârşitul anului 2009, dar şi prezenţa a peste 5.800 de companii cu capital austriac în România şi a peste 1.000 de investitori austrieci activi”, mai informează comunicatul. Exporturile austriece în România au atins nivelul maxim în 2008, ajungând la aproape 2,4 miliarde euro, şi ridicându-se la 1,6 miliarde euro în 2009, un nivel peste media ultimilor cinci ani. Importurile austriece din România au înregistrat o evoluţie constantă în ultimii cinci ani, situându-se în intervalul de 722 milioane euro în 2004 şi 645 milioane euro în 2009. În prima jumătate a acestui an, importurile austriece din România au crescut considerabil cu 40,9% fată de aceeaşi perioadă a anului precedent. „Companiile austriece continuă să investească în România şi niciun investitor cunoscut nu s-a retras de pe piaţa românească, în pofida greutăţilor cu care se confruntă în această perioadă. În prezent, companiile austriece care îşi desfăşoară activitatea în România au aproximativ 100.000 de angajaţi”, a declarat consilierul comercial al Ambasadei Austriei în România, Rudolf Lukavsky. De asemenea, schimburile comerciale bilaterale dintre cele două ţări au crescut de la 8,2 milioane euro în 1950 la 2,2 miliarde euro în 2009. Totodată, Secţia Comercială a Ambasadei Austriei din România sărbătoreşte anul acesta 60 de ani de la înfiinţarea sa în 1950. „Cei 60 de ani de activitate ai Secţiei Comerciale a Ambasadei Austriei sunt o imagine a traiectoriei parcurse: de la primii paşi la relaţiile economice de mare succes între Austria şi România din prezent. Acest lucru are consecinţe pozitive nu doar asupra prosperităţii din Austria, ci contribuie semnificativ şi la consolidarea economiei româneşti. Este deosebit de încurajator să constatăm că intensificarea activităţii din sectorul economic şi datele cele mai recente dau un nou impuls traiectoriei ascendente urmate de relaţiile bilaterale”, a declarat vice-preşedintele Camerei Economice Federale a Austriei, Richard Schenz. Investitorii şi companiile austriece sunt prezenţi în România mai ales în sectorul serviciilor (bancar, asigurări, dezvoltare imobiliară, transport etc.), în producţia industrială (prelucrarea lemnului, materiale de construcţii, celuloză şi hârtie, producţia de gresie şi faianţă etc.), precum şi resurse şi agricultură (producţia de energie, silvicultură şi agricultură). Printre principalii investitori austrieci se numără binecunoscutele companii OMV, Erste Bank Group, Raiffeisen, Vienna Insurance Group, Schweighofer, Kronospan, Egger, dar şi companii mai puţin cunoscute, cum ar fi Lasselsberger/Sanex (producţia de gresie şi faianţă, lider de piaţă), Euromedia (publicitate în spaţii publice) şi Dunapack (produse de carton). „Companiile austriece sunt dornice să îşi dezvolte investiţiile în economia românească şi observăm un mare potenţial pe viitor, mai ales în domeniile cercetării şi dezvoltării, al energiei alternative, al industriei furnizorilor de echipamente industriale şi al industriei de piese auto. Cu toate acestea, garantarea unui mediu de afaceri mai stabil în România este un factor esenţial pentru dezvoltarea pe viitor a pieţei. În general, companiile austriece şi-ar dori mai multă transparenţă, eficienţă şi consecvenţă în administraţia publică, în special în ceea ce priveşte achiziţiile publice, îmbunătăţirea sistemului juridic pentru a facilita şi mai mult realizarea investiţiilor”, a adăugat Rudolf Lukavsky. Advantage Austria este organizaţia austriacă oficială de promovare a schimburilor comerciale internaţionale şi cel mai mare furnizor de servicii în domeniul comerţului internaţional din lume. Advantage Austria are peste 100 de reprezentanţe în peste 70 de ţări. Biroul din Bucureşti a fost înfiinţat în 1950, având acum 12 angajaţi, la care se adaugă un birou de marketing afiliat în Cluj cu doi angajaţi şi un corespondent în Chişinău, Moldova.

UniCredit Ţiriac Bank a finanţat 100 de proiecte europene

Flagrant CT — Wed, 11 Aug 2010 05:15:43 +0000

UniCredit Ţiriac Bank a finanţat în ultimul an aproximativ 100 de proiecte europene, cu o valoare de peste 200 milioane de lei, în prezent având în analiză circa 60 de proiecte de peste 645 milioane de lei, a anunţat marţi banca. „Cele mai multe solicitări au fost primite pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice şi Programului Operaţional Regional”, se arată într-un comunicat. Banca precizează că în ultima perioadă au fost înregistrate solicitări şi pentru finanaţarea proiectelor din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programului Operaţional pentru Pescuit şi Programului Operaţional Sectorial Mediu. „În plus faţă de finanţările proiectelor care beneficiază de sprijin din fonduri europene, UniCredit Ţiriac Bank are produse dedicate proiectelor a căror componenţă nerambursabilă este susţinută exclusiv din bugetul naţional”, se precizează în comunicat. Reprezentanţii UniCredit Ţiriac Bank estimează că rata de absorbţie a fondurilor europene va fi de aproximativ 20% la sfârşitul anului 2010. Ei motivează aceasta prin adoptarea HG 606/23.06.2010 pentru asigurarea finanţării cheltuielilor necesare implementării proiectului finanţat din instrumente structurale, beneficiarul având posibilitatea de a constitui garanţii în favoarea unei instituţii de credit, sub forma gajării sau ipotecării asupra activelor fixe ce fac obiectul contractului de finanţare. De asemenea, o contribuţie la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene o va avea şi adoptarea unor măsuri precum implicarea băncilor în managementul fondurilor europene, prin preluarea parţială a atribuţiilor organismelor intermediare, în concordanţă cu modelele aplicate în unele state precum Italia, Grecia sau Portugalia. O altă măsură vizează introducerea obligativităţii/ recomandării beneficiarului de a discuta cu banca despre posibilităţile de finanţare înaintea aprobării proiectului. Introducerea Scrisorii de Confort în faza de evaluare şi selectare proiecte, este o altă măsură. Pe lângă acestea se doreşte verificarea documentaţiei aferente achiziţiilor pentru beneficiarii privaţi înaintea efectuării plăţilor către furnizori.