Flagrant CT » Investigatii

Procurorii cer închisoare pentru foştii miniştri Remeş şi Mureşan

Flagrant CT — Thu, 02 Feb 2012 06:29:15 +0000

Procurorul DNA a cerut, marţi, la instanţa supremă, condamnarea foştilor miniştri ai Agriculturii Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan la pedepse cu executarea pentru fapte de corupţie, arătând că probele dovedesc acuzaţiile aduse şi impun acest lucru. Instanţa supremă a finalizat, marţi, dezbaterile în dosarul în care Decebal Traian Remeş, Ioan Avram Mureşan şi Gheorghe Ciorbă sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Procurorul anticorupţie prezent la ultimul termen de judecată din acest dosar a cerut condamnarea celor trei la pedepse cu executare. Magistratul DNA a reamintit judecătorilor acuzaţiile şi a reiterat probele adunat de anchetatori pe parcursul anchetei, arătând că acestea demonstrează vinovăţia celor trei inculpaţi şi permit condamnarea lor la pedepse cu închisoarea în regim de detenţie. Avocaţii celor trei au arătat că probele materiale aduse de procurori în acuzare sunt fie nelegale şi ar trebui înlăturate de la dosar, fie nu prezintă elementele comiterii vreunei infracţiuni, cerând astfel judecătorilor achitarea acestora. Apărătorul lui Gheorghe Ciorbă le-a spus judecătorilor că acesta a avut o „atitudine exemplară” după ce a intrat în vizorul procurorilor şi că participaţia sa la infracţiune nu impune condamnarea. Avocatul lui Decebal Traian Remeş le-a arătat judecătorilor că numeroase interceptări telefonice şi înregistrări ambientale ar trebui eliminate din dosar pe motiv că au fost făcute în perioada actelor premergătoare ale anchetei penale, astfel că, potrivit legii, ele nu pot fi depuse la dosarul de anchetă. El a mai arătat că probele video ar trebui şi ele înlăturate de la dosar pe motiv că au fost divulgate pe parcursul cercetărilor, când din punct de vedere legal erau nepublice, acest fapt atrăgând după sine nelegalitatea lor. Avocatul a menţionat că, şi dacă sunt păstrate la dosar probele, video nu demonstrează acuzaţia procurorilor DNA, aceea că Mureşan i-ar fi înmânat un plic lui Decebal Traian Remeş. Avocatul a cerut achitarea fostului ministru Remeş. Apărătorul lui Ioan Avram Mureşan le-a arătat judecătorilor că probele din dosar nu demonstrează implicaţia în fapte penale a clientului său şi că unele dintre probele ce îl vizează sunt nelegale, solicitând astfel achitarea. Instanţa supremă a amânat pronunţarea unei decizii în acest dosar pentru 14 februarie, dată până la care avocaţii vor depune la dosar concluzii scrise. În acest dosar, Decebal Traian Remeş, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenţă, iar Ioan Avram Mureşan de complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Alături de cei doi este inculpat şi omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată. Potrivit rechizitoriului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ar fi acceptat şi primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan. „Banii şi produsele alimentare au fost primite în scopul favorizării firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (aparţinând fiului omului de afaceri Ciorbă Gheorghe) la câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare, prin exercitarea influenţei pe care ministrul o avea asupra funcţionarilor însărcinaţi cu derularea procedurilor de achiziţie publică, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea – structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, potrivit DNA. Omul de afaceri Gheorghe Ciorbă ar fi oferit, prin intermediul lui Mureşan, şi un autoturism de lux marca Audi Q7 în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câştigarea licitaţiei de la ITRSV Râmnicu Vâlcea. Gheoghe Ciorbă s-a autodenunţat la DNA după ce a aflat că este oricum în vizorul anchetatorilor pentru că ar fi încercat, prin Mureşan, să-l cumpere pe ministrul Decebal Traian Remeş. TVR a difuzat, în 10 octombrie 2007, în jurnalul de la ora 19.00, imagini de la o întâlnire a lui Remeş cu fostul ministru Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dă un plic lui Remeş, precum şi înregistrări audio referitoare la licitaţii. Decebal Traian Remeş şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Agriculturii în 11 octombrie 2007, după ce postul naţional de televiziune a difuzat imaginile din înregistrarea video a întâlnirii sale cu Ioan Avram Mureşan.

Au început dezbaterile în dosarul fugii lui Omar Hayssam

Flagrant CT — Thu, 02 Feb 2012 06:28:11 +0000

Procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară, care se judecă la Curtea de Apel Oradea, a intrat în dezbatere luni, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauza aflată pe rolul instanţei orădene, în care este acuzat de trecere frauduloasă a frontierei. „S-au făcut toate demersurile posibile şi cauza a suferit mai multe amânări, motiv pentru care vom trece la judecarea acesteia”, a anunţat judecătorul Traian Munteanu. În cadrul dezbaterilor, avocaţii fraţilor Omar – Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud, respectiv apărătorul omului de afaceri Tartoussi Mustafa (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară), au solicitat reaudierea mai multor martori care au dat declaraţii în timpul anchetei penale, unii dintre aceştia fiind cu identitate protejată, iar alţii cetăţeni străini, dar şi a fostului şef al Direcţiei de Protecţie Internă şi Informaţii Virgil Ardelean, a unor ofiţeri de poliţie şi ai Poliţiei de Frontieră, respectiv a unor subofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii implicaţi în caz, printre care şi cei care au dat acceptul ieşirii vasului Iman T din România. În plus, apărătorii au cerut reaudierea tuturor inculpaţilor, inclusiv a lui Omar Hayssam, ori prin comisie rogatorie, în cazul în care acesta va fi totuşi localizat în închisoarea din Siria în care îşi ispăşeşte pedeapsa, ori personal, dacă acesta se va întoarce în România după eliberarea din penitenciar, în 2 ianuarie 2012. Totodată, avocaţii au considerat insuficiente procesele-verbale de interceptare a convorbirilor purtate de Omar Hayssam şi de procurorul Ciprian Nastasiu, cel care a efectuat în prima fază ancheta în cazul sirianului, depuse la dosarul cauzei şi au solicitat declasificarea tuturor convorbirilor purtate de cei doi. De asemenea, judecătorului i s-a cerut să dispună realizarea unor expertize tehnice pentru a clarifica dacă procedura prin care anchetatorii au reuşit să îi localizeze pe cei patru şi să demonstreze modul în care s-a derulat scoaterea lui Hayssam din România a fost corectă din punct de vedere ştiinţific. “Institutul de Înalte Tehnologii este subordonat Serviciului Român de Informaţii, instituţie care are un interes în acest dosar. Eu nu contest că acele constatări tehnico-ştiinţifice au fost legale, eu doresc să ştiu dacă procedura aplicată a fost corectă din punct de vedere ştiinţific”, a explicat avocatul lui Omar Hayssam, Ion Cazacu. Pe de altă parte însă, reprezentantul Parchetului a considerat inoportune toate probele propuse de avocaţi. „Eu consider că probele aflate la dosarul cauzei sunt suficiente. Nu sunt pentru realizarea audierilor prin comisii rogatorii ori pentru efectuarea expertizelor. Toate acestea duc doar la tergiversarea cauzei”, a declarat procurorul. Dintre numeroasele probe solicitate luni, judecătorul a admis doar cererea avocatului Ionel Haşotti, apărătorul omului de afaceri Tartoussi Mustafa. Avocatul a propus înaintarea unei adrese către operatorii de telefonie mobilă care au antene amplasate în portul Constanţa pentru a stabili raza de acţiune a acestora. „O constatare ştiinţifică depusă la dosar şi care s-a bazat pe interceptarea prezenţei telefoanelor clientului meu şi al lui Hayssam pe raza de acţiune a unei antene amplasate în port a dus la concluzia că Tartoussi l-a ajutat să plece. Însă faleza se întinde pe 80 de kilometri, puteau fi oriunde. Dorim doar să ştim pe ce rază bate antena respectivă”, a explicat Haşotti. Pentru restul cererilor, având în vedere numărul mare de probe solicitate, judecătorul a declarat că se va pronunţa la un nou termen de judecată, procesul urmând să se reia în 28 noiembrie. Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti. La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului. Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti. La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Haşotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române. La termenul din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Oradea revoca măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă. În 30 iunie 2010, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România. Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie, la TVR, că Omar Hayssam „este bine-mersi” şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. „Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei”, spunea atunci Băsescu. În 23 martie, Ion Cazacu, avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înşelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria şi Egipt, afirma, la Curtea de Apel Bucureşti, că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă „negru pe alb” faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

Teia Sponte cere expertiză în dosarul „Valiza”

Flagrant CT — Thu, 19 Jan 2012 06:14:32 +0000

Avocatul vicepreşedintelui FC Steaua, Teia Sponte, deferit justiţiei alături de Gigi Becali în cazul Valiza, a arătat, miercuri, că omul de afaceri contestă integral interceptările din dosar şi cere expertizarea lor de către specialişti pe motiv că s-ar fi făcut „colaje” cu spusele acestuia. Instanţa supremă a reluat, miercuri, dezbaterile în cazul Valiza în care Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă, Radu Gheorghe Marino şi Raul Volcinschi au fost trimişi în judecată pentru corupţie, la acest termen avocaţii precizând probele pe care le doresc în apărarea clienţilor lor. Astfel avocatul lui Teia Sponte a arătat instanţei că vicepreşedintele FC Steaua contestă integral interceptările din dosar, solicitând astfel ca instanţa să dispună efectuarea unei expertize tehnico-ştiinţifice prin care să fie verificată autenticitatea şi integralitatea tututror interceptărilor din acest dosar. Concret, a susţinut avocatul, experţii trebuie să stabilească dacă interceptările şi înregistrările sunt autentice, dacă asupra lor s-a intervenit în sensul relocării unor fraze, expresii sau cuvinte şi dacă ele nu reprezintă de fapt un colaj fabricat din interceptările originale. Tot miercuri, a fost audiat ca martor Ancuţa Jecu, colega de asociaţie avocaţială a Alinei Ciul, în perioada în care procurorii i-au confiscat lui Gigi Becali valiza în care se aflau 1,7 milioane de euro. Europarlamentarul Gigi Becali a fost trimis în judecată, în decembrie 2008, în dosarul „Valiza”, fiind acuzat de dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă, Radu Gheorghe Marino şi Raul Volcinschi. Victor Piţurcă este acuzat de favorizarea infractorului, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al clubului Steaua, Teia Sponte, este acuzat de complicitate la dare de mită, iar Alina Ciul, unul dintre avocaţii lui Becali, şi Radu Marino sunt acuzaţi de favorizarea infractorului şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Tot pentru favorizarea infractorului este judecat şi Raul Volcinschi. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006. Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I – circa 100.000 de euro pentru fiecare -, aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, preciza DNA. Cei 1,7 milioane de euro găsiţi atunci în valiza aflată la Teia Sponte au fost sechestraţi printr-o ordonanţă din 8 mai 2008.

„O zi de miting înseamnă un mare investitor în minus”

Flagrant CT — Thu, 19 Jan 2012 06:13:25 +0000

Prim-vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a declarat, marţi, că orice zi de mitinguri şi în special de manifestaţii cu violenţă înseamnă cel puţin un mare investitor în minus pentru România, iar Guvernul trebuie să intensifice dialogul şi să găsească soluţii economice pentru oameni. Flutur a declarat, marţi, că orice formă de manifestare paşnică a cetăţenilor acestor ţări, legală, într-un cadru organizat, este un câştig al democraţiei. „Sigur că ce se întâmplă în această perioadă în România, pe noi, partidul de guvernământ, nu ne poate lăsa indiferenţi. Sunt nemulţumiri din partea oamenilor, în mare parte sunt îndreptăţite, unele dintre ele sunt mai noi, altele mai vechi, vin din aceste măsuri de austeritate pe care Guvernul a fost obligat să le ia în această perioadă”, a spus liderul PDL. El a subliniat că situaţii similare determinate de criza economică se petrec în toată Europa şi în întreaga lume. „Această criză economică creează multe nemulţumiri. Eu cred că explicând mai mult oamenilor ce se întâmplă, măsurile care au fost luate, au fost măsuri apreciate de toată lumea pentru a menţine echilibrul şi stabilitatea economică a ţării”, adăugat Flutur. El a mai spus că de multe ori liderii politici obişnuiau să facă o comparaţie cu Grecia. „Parcă ne temeam de criza economică şi de colapsul din Grecia. România şi Guvernul de la Bucureşti au luat măsuri să nu să se ajungă în situaţia care a fost în Grecia. Vă reamintesc că acolo, luni de zile, au manifestat în stradă, au fost zeci şi sute de mii oameni care au ieşit, au incendiat în Atena şi nu ştiu cu ce le-a ajutat, pentru că problema economică se rezolvă altfel, prin iniţiativă, prin credibilitate”, a spus Flutur. El consideră că actuala putere trebuie să facă tot posibilul să epuizăze dialogul şi să discute, să explice oamenilor care sunt paşii. „Aţi văzut că foarte mulţi oameni importanţi din această ţară, reprezentanţi ai patronatelor, Consiliul Fiscal din România, reprezentanţi ai agenţiilor din turism spun clar: «am trecut prin momente grele, am luat măsurile care trebuiau luate». Este păcat acum să dăm cu piciorul şi să creăm României o imagine de ţară în care din nou anarhia anilor ’90 ar putea să fie pe stradă”, a mai declarat prim-vicepreşedintele PDL. El a subliniat că nu este de acord cu violenţele, cu atacurile unor oameni certaţi cu legea. „Respectăm demersurile civilizate şi paşnice ale oamenilor, suntem dispuşi la dialog, iar luni, PDL a hotărât intensificarea dialogului şi din punct de vedere politic cu cei care sunt în opoziţie, cu partidele politice, iar clasa politică, în general, la aceste manifestări, în întregime primeşte o palmă. Nu ştiu dacă unii sau alţii sunt mai apreciaţi, pentru că lumea spune clar: «de 22 de ani nu este foarte uşor României». Cine încearcă să se lipească, să culeagă capital politic acum, în aceste zile, cred că va greşi”, a mai spus Flutur. El consideră că trebuie strânse rândurile, pentru a fi găsite soluţii economice pentru oameni şi s-a întrebat de unde se pot promite oamenilor că se dau mai mulţi bani. „Trebuie să creăm locuri de muncă, ori gândiţi-vă că stabilitatea economică a acestei ţări este vitală. Orice zi de mitinguri şi în special de mitinguri cu scandal, cu violenţă, înseamnă cel puţin un mare investitor în minus pentru România. De aceea, calea de dialog este soluţia de bază şi din acest punct de vedere vom încerca să negociem, zi şi noapte, în perioada următoare, inclusiv la nivelul judeţelor, prin aceste consilii de dialog social cu patronatele, cu sindicatele”, a spus Flutur. El a arătat că şi Guvernul începe din nou negocierile, discuţiile, cu principalii actori de pe scena politică, societatea civilă, patronate, sindicate, în încercarea de a găsi împreună soluţiile. Flutur a mai spus că pentru organizarea mitingurilor de protest ar trebui solicitate autorizaţii pentru ca demersul celor care protestează să nu fie afectat de „elementele huliganice”. „Din punctul nostru de vedere nu avem nimic împotriva protestelor organizate şi autorizate. Din păcate, dacă se manifestă într-un cadru dezorganizat, acolo pot apărea şi anumite incidente şi evenimente neplăcute. Pentru că un cadru organizat înseamnă şi o prezenţă a organelor de ordine. Aţi văzut dumneavoastră că pe lângă marea masă de oameni din Bucureşti, care sunt de bună credinţă, şi care au nişte necazuri, pe care noi le ştim, şi suntem de acord că există şi încercăm să le rezolvăm, dar apar şi elemente huliganice, cu care noi nu suntem de acord şi atunci, şi cei care doresc o manifestare paşnică sunt bruiaţi de aceste elemente. De aceea noi am solicitat să ceară autorizaţie”, a conchis liderul democrat-liberal. Gheorghe Flutur a făcut aceste declaraţii după ce a participat, la sediul ISJ Suceava, la înmânarea cheilor pentru cinci microbuze şcolare care vor deservi elevi din comune sucevene.

Închisoarea CIA din România se afla în sediul ORNISS

Flagrant CT — Tue, 10 Jan 2012 21:06:06 +0000

Închisoarea CIA din România ar fi fost situată în nordul capitalei, în sediul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), „ascunsă la vedere”, potrivit unei anchete AP şi a postului german de televiziune ARD, ce prezintă detalii despre tehnicile de interogare folosite acolo. Centrul secret de detenţie se află în apropiere de un bulevard important şi de calea ferată, pe o stradă cu copaci şi case, afirmă AP, precizând că această clădire oferă o acoperire excelentă. „Închisoarea nu avea nevoie de măsuri importante de securitate, pentru că locuitorii din zonă ştiau că este deţinută de guvern. Oamenii nu sunt înclinaţi să tragă cu ochiul în România post-comunistă”. În sediul ORNISS se află documente secrete ale NATO şi UE, iar subsolul este unul dintre cele mai sigure din întreaga ţară, potrivit unuia dintre directorii ORNISS, Adrian Cămărăşan. El a subliniat, însă, într-un interviu acordat în luna noiembrie că americanii nu au avut niciodată o închisoare secretă acolo. „Nu, nu. Imposibil, imposibil”, a spus el într-un interviu pentru ARD. Cu toate acestea, foşti oficiali din serviciile de informaţii au descris locul unde se afla centrul CIA şi au identificat fotografii cu clădirea. Transportul deţinuţilor la închisoare, fără a fi văzuţi, era relativ uşor. După ce erau aduşi cu avionul la Bucureşti, ei erau transferaţi la închisoarea din nordul capitalei cu microbuze. Agenţi CIA îi duceau apoi pe un drum lateral şi intrau în bază pe poarta din spate, de unde erau duşi la închisoarea propriu-zisă, situată la subsol. Închisoarea CIA s-a deschis în toamna lui 2003, după ce agenţia SUA a decis să o golească pe cea din Polonia, au declarat foşti oficiali americani, citaţi sub acoperirea anonimatului. Comisarul CoE pentru drepturile omului, Thommas Hammerberg, a afirmat că închisoarea secretă a CIA din România ar fi fost deschisă în apropiere de Bucureşti în 23 septembrie 2003, imediat după închiderea celei din Polonia, iar cel puţin un suspect de terorism a fost adus direct pe aeroportul Băneasa, pe timpul nopţii. Operaţiunile CIA ar fi continuat în România mai mult de doi ani. Într-o anchetă din 2007, elveţianul Dick Marty a acuzat 14 guverne europene, printre care cel român, că au permis centre de detenţie secrete CIA sau transferuri extraordinare între 2002 şi 2005. Autorităţile române, indiferent de culoare politică, au negat constant şi vehement, de-a lungul anilor, acuzaţiile privind existenţa unor centre secrete ale CIA în România. Închisoarea CIA din România includea şase celule, pe arcuri, construite din prefabricate, fiecare cu un ceas şi o săgeată care arăta spre Mecca, potrivit unei anchete AP şi a postului german de televiziune ARD,ce prezintă detalii despre tehnicile de interogare folosite acolo. Transportul deţinuţilor la închisoarea situată în nordul capitalei, în sediul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), era relativ uşor. După ce erau aduşi cu avionul la Bucureşti, ei erau transferaţi la închisoarea din nordul capitalei cu microbuze. Agenţi CIA îi duceau apoi pe un drum lateral şi intrau în bază pe poarta din spate, de unde erau duşi la închisoarea propriuzisă, situată la subsol. Faptul că celulele erau pe arcuri făcea ca unii deţinuţi să fie dezorientaţi. În prima lună de detenţie, suspecţii de terorism erau privaţi de somn, udaţi cu furtunul, bătuţi sau obligaţi să stea în poziţii incomode, au spus mai mulţi foşti oficiali. Simularea înecului nu a fost, însă, utilizată în România, au adăugat ei. După interogarea iniţială, deţinuţii erau trataţi cu atenţie, potrivit surselor. Ei primeau controale medicale şi dentare regulate, precum şi mâncare halal, adusă de la baza din Frankfurt, Germania.

Marius Petcu a fost condamnat la şapte ani de închisoare

Flagrant CT — Tue, 10 Jan 2012 21:05:03 +0000

Fostul lider sindical Marius Petcu a fost condamnat, joi, prin decizia Tribunalului Bucureşti, la şapte ani de închisoare c u executare în dosarul în care a fost acuzat de luare de mită în formă continuată, însă decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. De asemenea, instanţa a dispus ca Petcu să îi restituie denunţătorului din acest caz, Petre Scrieciu, suma de 1.398.400 de lei, sumă pe care ar fir primit-o de la acesta. Totodată, s-a dispus anularea contractului de cesiune încheiat cu acesta. Mai mult, instanţa l-a obligat pe Petcu să plătească şi 15.000 de lei cheltuieli judiciare către stat. Totodată, timp de 10 ani dupăexecutarea pedepsei, are interdicţia de a alege şi a fi ales. Fostul preşedinte al Federaţiei Sanitas, Marius Petcu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 21 aprilie, în stare de arest. Petcu a fost judecat pentru luare de mită în formă continuată, iar în 20 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis judecarea acestuia în libertate. În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că, în perioada septembrie 2009 – martie 2011, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas România, Marius Petcu a primit de la administratorul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 de lei, în schimbul atribuirii către acea societate a unui contract de execuţie lucrări. Potrivit DNA, banii au fost primiţi în mod repetat, câte 87.400 de lei lunar, o rată reprezentând aproximativ 20% din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate în cadrul contractului care avea ca obiect construirea „Centrului de educaţie, perfecţionare şi recreere – Snagov”. Preţul negociat al contractului era de 9.234.570 de lei, fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 lei, fără TVA. De asemenea, în rechizitoriul DNA se arată că, pe data de 1 februarie, Petcu a primit, prin intermediar, de la aceeaşi persoană denunţătoare, posesia unui imobil situat în staţiunea Predeal în valoare de circa 535.165 de lei. Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranşe din mită neplătite încă, cele aferente lunilor următoare, sau de a facilita obţinerea de către aceeaşi firmă a unei lucrări viitoare. Pe 24 martie, Marius Petcu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie după ce a primit cu titlu de mită de la reprezentantul firmei beneficiare a contractului suma de 40.000 de euro reprezentând tranşele aferente lunilor ianuarie şi februarie 2011. Pe 25 martie, Curtea de Apel Bucureşti a respins propunerea de arestare formulată de procurori, însă ulterior, instanţa supremă a dispus arestarea acestuia petnru 29 de zile. În vederea confiscării, de către instanţă, a sumei de bani care a făcut obiectul infracţiunii de luare de mită, în cauză a fost dispusă indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător, asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Petcu, precum şi asupra unor sume de bani.

Unele acuzaţii din dosarul Rompetrol s-au prescris

Flagrant CT — Wed, 02 Nov 2011 08:01:38 +0000

Acuzaţiile de manipulare a pieţei de capital şi de divulgare de informaţii privilegiate din dosarul Rompetrol s-au prescris, situaţie constatată la termenul de vineri, însă procesul continuă, având în vedere că unii inculpaţi din acest dosar sunt acuzaţi şi de alte infracţiuni. Avocaţii din dosar au arătat, la termenul de vineri al procesului, că acuzaţiile de manipulare a pieţei de capitali şi de divulgare de informaţii privilegiate s-au prescris. Cu toate acestea, omul de afaceri Dinu Patriciu, care a fost trimis în judecată atât pentru cele două infracţiuni, cât şi pentru altele, a arătat că doreşte continuarea procesului, pentru a îşi dovedi nevinovăţia. Procesul continuă pe data de 16 noiembrie. Procurorii au finalizat, în data de 8 septembrie 2006, urmărirea penală în dosarul Rompetrol, respectiv partea referitoare la creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital, şi l-au trimis în judecată pe omul de afaceri Dinu Patriciu pentru şapte capete de acuzare. Patriciu este judecat pentru iniţierea unui grup de crimă organizată, spălare de bani în formă agravantă, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, delapidare, divulgare de informaţii cu caracter privilegiat şi manipularea pieţei de capital. Procurorii DIICOT au mai trimis în judecată în aceeaşi cauză alte 11 persoane, printre care şi patru reprezentanţi ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM): Gabriela Anghelache – preşedinte, Paul Miclăuş – vicepreşedinte, Victor Eros – membru şi Elena Albu – şefa Corpului de control din CNVM. Fostul ministru PNL al comunicaţiilor, Sorin Pantiş, este acuzat de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar fi putut da semnale false sau care ar fi putut induce în eroare participanţii la piaţa de capital în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare. Alexandru Bucşă, vicepreşedinte The Rompetrol Group Olanda, este judecat pentru complicitate la delapidare pentru că, în calitate de administrator şi director economic la SC Rompetrol SA l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu să îşi însuşească, în cursul anului 2001, suma de 85 milioane dolari rezultată din Acordul EPSA şi cuvenită bugetului de stat, sumă pe care a traficat-o în interesul Rompetrol Internaţional Ltd şi The Rompetrol Group BVB Olanda. De asemenea, el este acuzat şi de complicitate la spălarea de bani pentru că, în aceeaşi perioadă, l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Dinu Patriciu să transfere în mod succesiv fondurile Rompetrol SA, în suma de 15 milioane dolari, pe care le administra în baza Acordului EPSA, cu intenţia de a ascunde şi disimula originea ilicită a acestora. Nu în ultimul rând, el răspunde în faţa instanţei şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, întrucât în cursul anului 2001 s-a asociat cu Dinu Patriciu, Philip George Stephenson, Petrică Grama şi John Hamilton Works, în vederea săvârşirii infracţiunilor de delapidare şi spălare de bani. Petrică Grama, fost director al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice este acuzat de complicitate la delapidare pentru că l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu, care avea calitatea de administrator la SC Rompetrol SA, să-şi însuşească suma de 85 milioane dolari rezultată din Acordul EPSA şi cuvenită bugetului de stat şi pe care ar fi traficat-o ulterior în interesul Rompetrol Internaţional Ltd şi The Rompetrol Group BVB Olanda. Şi el este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpfa Finance, a fost acuzată de complicitate la manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial. De asemenea, mai este acuzată şi de sprijinirea unui grup infracţional organizat. Sorin Roşca Stănescu a fost acuzat de utilizare de informaţii privilegiate şi aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpfa Finance, a fost acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei şi complicitate la spălare de bani.

MAI a donat două autovehicule şi două ambarcaţiuni Moldovei

Flagrant CT — Wed, 02 Nov 2011 08:00:43 +0000

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, şi omologul său moldovean, Alexei Roibu, au semnat, joi, contractul de donaţie prin care partea română a oferit Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova două autovehicule de teren, precum şi două ambarcaţiuni de intervenţie. Potrivit unui comunicat remis de MAI, contractul de donaţie a fost semnat la sediul Punctului de Trecere a Frontierei Leuşeni din Republica Moldova. Cele două autovehicule de teren şi cele două ambarcaţiuni de intervenţie donate erau, până în acest moment, în administrarea Poliţia de Frontieră Române. În acest context, ministrul Traian Igaş şi-a exprimat convingerea că cele patru echipamente de mobilitate terestră şi navală, în valoare de aproximativ 100.000 de euro, vor contribui la eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere şi de asemenea, la întărirea relaţiilor de cooperare între cele două ministere. „Este o bucurie pentru delegaţia din România de fiecare dată când are prilejul să se întâlnească cu oficialii din Republica Moldova. Între noi şi dumneavoastră există o legătură de suflet şi vrem să păstrăm această colaborare începută de ceilalţi miniştrii de interne”, a declarat ministrul Igaş.

De asemenea, Traian Igaş a precizat că edilul oraşului Alba Iulia, Mircea Hava, prezent în delegaţia care l-a însoţit în Republica Moldova, a propus omologului din Chişinău semnarea de Ziua Naţională a României, a unui document de înfrăţire între cele două oraşe. “Încercăm să creăm, astfel, o punte de legătură între Chişinău şi Alba Iulia, Cetatea Marii Unirii”, a adăugat Traian Igaş. Totodată, în cadrul conferinţei de presă susţinută cu acest prilej, oficialul român a apreciat rezultatele obţinute în activităţile comune desfăşurate până în prezent, finalizate cu importante capturi de ţigări şi anihilarea unor reţele de criminalitate organizată. La rândul său, ministrul de interne moldovean şi-a exprimat recunoştinţa pentru susţinerea acordată Republicii Moldova, de către statul român. „Sunt convins ca echipamentul care constituie obiectul donaţiei de astăzi va contribui esenţial la eficientizarea activităţilor de control şi supraveghere a frontierei de stat, inclusiv dezvoltarea conceptului de patrulare coordonată pe râul Prut, în scopul combaterii criminalităţii transfrontaliere. Vă asigur că instituţia noastră va participa, şi în continuare, cu responsabilitate şi interes la toate acţiunile bilaterale astfel încât, prin eforturi comune, să obţinem rezultate bune spre beneficiul popoarelor şi statelor noastre”, a declarat ministrul moldovean, citat în comunicatul MAI. Din delegaţia MAI prezentă în Republica Moldova a făcut parte Şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, chestor şef de poliţie Marian Tutilescu, inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, chestor de poliţie Liviu Popa, precum şi inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor principal de poliţie Ioan Buda.

Nokia îşi mută fabrica din Cluj în Republica Moldova

Flagrant CT — Tue, 18 Oct 2011 06:08:55 +0000

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat joi că Nokia a decis să-şi mute fabrica de la Jucu (judeţul Cluj) în Republica Moldova, din motive „strict economice”, iar compania ar urma să aplice aceeaşi măsură şi în alte ţări. „Din câte ştiu eu, este vorba de 90% din angajaţi, circa 1.900 de angajaţi. Aici e vorba de globalizare. Ne bucurăm când vin, ne supărăm când pleacă. Dar un lucru este foarte clar şi preşedintele a subliniat la Constanţa, într-o conferinţă: Europa trebuie să devină şi în România performantă. Eşti performant, poţi să faci faţă. E vorba numai de performanţă. Eu discut de societatea în ansamblu, nu mai e de glumă. Europa socială trebuie să devină Europa performantă”, a spus Vreme. Potrivit acestuia, motivele economice sunt date de globalizare, iar în Republica Moldova mâna de lucru este mai ieftină. În opinia lui Vreme, decizia Nokia nu se referă doar la România, iar concernul „are ceva probleme” şi îşi schimbă politica economică. „Eu nu vreau să intru în analiza deciziei lor, dar când vorbim de domeniu, de resursa umană, vorbim de programatori, informaticieni, unde stăm foarte, foarte bine. Un lucru bun este că ei (Nokia) relocă la ora actuală”, a explicat ministrul Comunicaţiilor. Totodată, Valerian Vreme a subliniat că există şi companii din domeniul IT&C care ar vrea să investească în România. „Sunt şi companii care vor să vină în România: Huawei, Dell, ZTE. Cei care au venit la mine, toţi, vor să-şi lărgească în România business-ul, vor să-şi deschidă centre de dezvoltare. Noi reprezentăm pentru ei o resursă umană, acesta e punctul nostru forte”, a menţionat ministrul Valerian Vreme. Acesta a subliniat că Ministerul Comunicaţiilor lucrează în prezent la un proiect de act normativ prin care să acorde scheme de ajutoare de stat investitorilor din domeniu, precum facilităţi legate de impozitele pe salarii. „Documentaţia a fost finalizată. Trebuie să o discutăm şi cu celelalte ministere, să vedem în ce măsură primim sprijin şi de la celelalte ministere”, a adăugat Vreme. Angajaţii fabricii Nokia de la Jucu au fost anunţaţi de conducerea companiei că fabrica va mai funcţiona până la sfârşitul anului şi că oamenii vor fi plătiţi până în martie 2012. La finalul şedinţei cu conducerea companiei, angajaţii au primit câte o hârtie prin care sunt anunţaţi că vor primi şi pachete compensatorii. „Fabrica urmează să funcţioneze până la sfârşitul anului. Ne aşteptăm că veţi continua să fiţi angajaţi ai Nokia şi să fiţi plătiţi până la sfârşitul lunii martie 2012. Veţi beneficia de un pachet compensatoriu pe care îl vom comunica imediat după ce vom finaliza consultările. Până la sfârşitul anului, vom continua să muncim. Pentru aceasta am decis să asigurăm bonusuri suplimentare pentru dumneavoastră, în condiţiile în care ne vom atinge standardele de eficienţă şi de calitate ca şi până acum”, se afirmă în scrisoarea către angajaţi. De asemenea, conducerea Nokia i-a sfătuit pe angajaţi cum să discute cu ziariştii, spunându-le că, în cazul în care reporterii vor să vorbească cu ei pot să o facă, dând răspunsuri legate de sentimentele lor, dar i-a avertizat să nu împărtăşească informaţii confidenţiale legate de companie. Nokia a anunţat, joi, că intenționează să închidă capacitățile de producție din Cluj până la sfârșitul anului 2011, întrucât fabricile Nokia de mare volum din Asia asigură beneficii mai mari în privința proximității și eficienței, potrivit unui comunicat transmis joi de companie. Aceasta este una dintre măsurile prin care Nokia intenţionează „ajustarea capacităţilor de producţie şi revigorarea operaţiunilor de producţie, pentru a servi mai bine reţeaua globală de clienţi, parteneri şi furnizori”. Compania estimează că intenția de a închide fabrica din Cluj, împreună cu ajustările din cadrul operațiunilor de distribuție și livrare, vizează aproximativ 2.200 de angajați. Schimbările planificate în cadrul diviziei Location & Commerce ar putea afecta aproximativ 1.300 de angajați. „Aceste reduceri de personal vin în completarea măsurilor anunțate în aprilie și sunt programate să se producă până la sfârșitul anului 2012. În conformitate cu valorile companiei, Nokia va oferi angajaților afectați de reducerile planificate un program complex de sprijin. Nokia rămâne hotărâtă să acorde sprijinul său pentru angajați și comunitățile locale pe parcursul acestei schimbări dificile”, se arată în comunicat. Fabrica de la Jucu a fost înfiinţată în 2008, cu o investiţie de 60 de milioane de euro. În 2010, fabrica a avut un profit de 43 de milioane de euro. Tot în 2010, Nokia a fost al doilea mare exportator din România, după Dacia.

Dosarul Becali – Babiuc se judecă la Secţia Penală a ÎCCJ

Flagrant CT — Tue, 18 Oct 2011 06:07:56 +0000

Completul de 5 Judecători a ÎCCJ a decis definitiv, miercuri, că dosarul Becali-Babiuc va fi judecat în continuare de Secţia penală a instanţei supreme, după ce a admis recursul procurorilor anticorupţie împotriva deciziei anterioare, prin care dosarul a fost retrimis la DNA. Secţia penală a ÎCCJ a decis, pe 16 iunie, restituirea la DNA a dosarului în care europarlamentarul Gigi Becali a fost trimis în judecată, alături de fostul ministru al Apărării Victor Babiuc, în legătură cu mai multe schimburi de terenuri cu MApN, pentru refacerea urmăririi penale, însă hotărârea a fost atacată cu recurs de procurorii anticorupţie. Fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, a fost deferit justiţiei, în noiembrie 2010, de procurorii DNA, sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice şi luare de mită, iar europarlamentarul George Becali sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. De asemenea, Dumitru Cioflină, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi fost şef al Marelui Stat Major General, este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată. Ioana Cristina Anca Babiuc, fiica fostului ministru al Apărării din perioada 1997 – 2000, este acuzată de complicitate la luare de mită. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 1996 – 1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roşia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu Gigi Becali, suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 ha teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari. Astfel, generalul Dumitru Cioflină şi fostul ministru Victor Babiuc, uzând de prerogativele funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul MApN, au aprobat schimburile de terenuri dintre minister şi Becali cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează proprietatea publică şi circulaţia juridică a terenurilor, în defavoarea statului. Cei doi au făcut demersuri pentru grăbirea finalizării schimbului, în condiţiile în care instituţii ale statului şi funcţionari din cadrul M.Ap.N. implicaţi atrăgeau atenţia cu privire la diferenţa de valoare dintre terenurile ce fac obiectul schimbului şi lipsa utilităţii terenului de la Ştefăneştii de Jos pentru M.Ap.N, susţin procurorii anticorupţie. Pentru a da o aparenţă de legitimitate acestor schimburi, cei doi inculpaţi au inclus în Planul de apărare al ţării pentru perioada 1997-2000 construirea unui punct de comandă nou la Ştefăneştii de Jos. În concret, în perioada 1995-1997, Dumitru Cioflină, în calitate de secretar de stat şi şef al Marelui Stat Major General, a exercitat în mod abuziv atribuţiile stabilite prin lege în sarcina ministrului, dispunând prin ordin verbal persoanelor din subordine să efectueze demersuri pentru identificarea unui teren în localitatea Ştefăneşti, judeţul Ilfov, în vederea unui schimb cu M.Ap.N. şi să facă demersurile pentru realizarea schimbului.

Obiectiv militar nou la Ştefăneşti?

Pentru a motiva realizarea schimbului, generalul Cioflină a stabilit necesitatea unui obiectiv militar nou la Ştefăneşti fără avizul Statului Major General – singurul abilitat prin Legea de organizare şi funcţionare a CSAT să stabilească obiectivele necesare pentru nevoile operative ale forţelor sistemului naţional de apărare. Cioflină a aprobat schimbul de terenuri cu Gigi Becali fără informarea şi fără acordul ministrului, în condiţii dezavantajoase pentru minister din punct de vedere valoric şi fără ca obiectivul de la Ştefăneşti să fie prevăzut în proiectul Programului de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997-2000. Astfel, la data de 5 octombrie 1998, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între Ministerul Apărării Naţionale şi George Becali, prin care se predau la schimb 8,80 ha teren situat în intravilanul comunei Voluntari, aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, şi 9,36 ha teren situat în comuna Ştefăneşti, judeţul Ilfov, aparţinând lui Becali. La rândul său,Victor Babiuc, la câteva zile după numirea în funcţia de ministru al apărării naţionale, a aprobat Programul de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997-2000 în care a fost inclus un obiectiv nou la Ştefăneşti fără avizul Statului Major General şi fără o justificare a nevoilor operative ale forţelor sistemului naţional de apărare intervenită în perioada iulie 1996-ianuarie 1997. În data de 4 iunie 1999, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între Ministerul Apărării Naţionale şi Becali, prin care acesta din urmă a predat suprafaţa de 21,58 ha teren în zona comuna Ştefăneşti în schimbul a 20,9 ha în zona comuna Voluntari, judeţul Ilfov. Babiuc a aprobat efectuarea schimbului de terenuri cu Becali cu încălcarea dispoziţiilor legale privind regimul juridic al bunurilor proprietate publică şi cu încălcarea dispoziţiilor privind circulaţia juridică a terenurilor, fără un aviz din partea Direcţiei Legislaţie şi Contencios din MApN. De asemenea, schimbul a fost aprobat şi în condiţiile în care Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a refuzat să se pronunţe cu privire la natura juridică a terenurilor până la adoptarea Legii privind proprietatea publică iar Ministerul de Justiţie şi-a exprimat un punct de vedere ferm în sensul că terenul administrat de către minister nu poate fi decât proprietate publică. În plus, contractul a fost parafat şi în condiţiile în care terenurile date la schimb de Becali aveau un regim juridic incert, în sensul că documentaţia ce servea la dovedirea titlului de proprietate avea la bază înscrisuri false iar unele suprafeţe erau grevate de sarcini. Ministrul Babiuc a aprobat încheierea acestui contract în condiţiile în care anterior fiica sa, Ioana-Cristina – Anca Babiuc, încheiase cu Becali, la un preţ simbolic, un contract de vânzare cumpărare pentru suprafaţa de 700 m2 din terenul pentru care generaul Cioflină aprobase efectuarea schimbului, tranzacţia fiind efectuată, cu acordul ambelor părţi, în lipsa unui titlu valabil al patronului Stelei deoarece contractul de schimb nu se perfectase încă. În această modalitate, Victor Babiuc a obţinut un folos necuvenit în sumă de 3.000 de dolari reprezentând diferenţa dintre valoarea terenului stabilită prin expertiză şi preţul achitat. Prejudiciul cauzat statului prin efectuarea celor două schimburi de terenuri este de 892.758 de dolari. Ministerul de Finanţe s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 942.250 de dolari.

În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile ale lui Cioflină, Becali şi Babiuc. De asemenea, în vederea confiscării speciale s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra terenului în suprafaţă de 700 m2 aparţinând Ioanei Babiuc. DNA precizează că având în vedere că Babiuc a îndeplinit funcţia de ministru al Ministerului Apărării Naţionale, în data de 16 ianuarie 2008, urmare a solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie din data de 19 septembrie 2007, în temeiul art. 109 alin 2 din Constituţia României şi a prevederilor art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, Preşedintele României a adresat ministrului interimar al justiţiei cererea privind declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a acestuia. Cererea a fost transmisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data de 22 ianuarie 2008.