Flagrant CT » Politichie locala

„În 2011 am avut cu 256% mai mulţi angajaţi ai M.A.I. arestaţi preventiv”

Flagrant CT — Thu, 02 Feb 2012 06:13:30 +0000

Numărul angajaţilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor arestaţi preventiv a fost cu 256% mai mare în 2011 faţă de anul anterior, a declarat ministrul Traian Igaş, la bilanţul DGA pe anul 2011, el apreciind că cifrele denotă eficienţa Direcţiei, nu o creştere a corupţiei la nivelul MAI. Ministrul Administraţiei şi Internelor Traian Igaş a participat marţi la prezentarea bilanţului pe anul 2011 al Direcţiei Generale Anticorupţie, ministrul spunând că cifrele arată eficienţa DGA mai degrabă decât o creştere a fenomenului corupţiei. „N-aş vrea să se reţină că a crescut corupţia în minister, ci că instituţia îşi face treaba. Ar fi necesar ca şi celelalte ministere să deţină o asemenea instituţie aşa cum avem la minister, Direcţia Generală Anticorupţie. Sunt foarte multe probleme legate de comportamentul funcţionarului public, dar şi legate de cetăţeni care s-au obişnuit în 20 de ani de democraţie să negocieze legea. Legea nu se negociază” , a declarat Traian Igaş. Chestorul Jenică Arion Ţigănaşu, şeful DGA, a declarat că din bilanţul instituţiei realizat pe 2011 reiese că Direcţia Generală Anticorupţie s-a maturizat. „Am realizat lucruri bune care au determinat combaterea cu mai multă fermitate a fenomenului corupţie. Pentru anul pe care l-am început ne focalizăm eforturile în principal pe prevenirea faptelor de corupţie. Am identificat zonele vulnerabile ale MAI, ne concentrăm eforturile pe aceste zone”, a declarat chestorul Jenică Arion Ţigănaşu. Şeful DGA a sublinit că majorarea cu 256% a personalului MAI arestat preventiv este legată şi de amplele acţiuni de combatere a corupţie care au avut loc la poliţia de frontieră şi la vămi în 2011. Potrivit bilanţului pe 2011 al DGA au fost efectuate cercetări cu privire la 5.222 de persoane, însemnând cu 39% mai multe decât în 2010, dintre care 2.314 lucrători ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu 40% mai mult decât în 2010. În anul 2011, din cele 1.947 de persoane învinuite, cu 30% mai mult decât în 2010, 533 provin din cadrul ministerului, dintre care 50 aveau funcţii de conducere, iar 483 funcţii de execuţie. Potrivit DGA, în perioada de referinţă au fost inculpate 1.128 de persoane, cu 60% mai mult decât în 2010, dintre care 399 sunt lucrători ai MAI, 88% mai mulţi decât în 2010. Dintre aceste 399 de persoane, 33 au funcţii de conducere, iar 366 funcţii de execuţie.

„Eu nu m-aş fi întors să ling acolo unde am fost scuipat”

Flagrant CT — Thu, 19 Jan 2012 06:24:53 +0000

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a declarat, marţi seară, la protestul celor 300 de persoane din municipiu, că apreciază ceea ce a făcut Raed Arafat cu SMURD, dar dacă ar fi fost în locul acestuia nu s-ar fi întors „să lingă acolo unde a fost scuipat” de Traian Băsescu. „Un bărbat trebuie să aibă coloană vertebrală. După ce l-a scuipat Băsescu jumătate de oră în direct, să te întorci ca să… eu nu aş fi făcut-o. Mai multe nu vreau să comentez. Apreciez ceea ce a făcut cu SMURD, dar ca şi atitudine, ca şi verticalitate, nu m-aş fi întors să ling acolo unde am fost scuipat”, a spus Radu Mazăre. Radu Mazăre a venit, marţi seară, în zona unde are loc mitingul pentru a participă la o emisiune de televiziune, fiind întâmpinat cu simpatie de cei aproape 300 de participanţi, şi a scandat împreună cu ei „Jos Băsescu”, după care a mers printre manifestanţi şi a dat mâna cu aceştia. După ce Mazăre i-a salutat şi a dat mâna cu manifestanţii, aceştia au început să strige: „Mazăre nu uita, Constanţa e casa ta”, „Primarul e cu noi” şi „Radu, preşedinte”. Mazăre a spus că a venit în mijlocul oamenilor pentru că „strigă de şapte ani împotriva lui Băsescu”. Raed Arafat a revenit în Ministerul Sănătăţii pe postul de subsecretar de stat la o săptămână după ce demisionat din funcţie în urma nemulţumirilor privind noile prevederi referitoare la medicina de urgenţă din proiectul Legii sănătăţii şi ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu. Premierul Emil Boc a spus că revenirea lui Arafat la MS a avut loc deoarece există voinţă „din ambele părţi”, acesta având marţi dimineaţă o discuţie şi cu preşedintele Traian Băsescu şi cu ministrul Sănătăţii. Iniţial, oamenii au ieşit în stradă în Capitală şi în mai multe oraşe nemulţumiţi de plecarea lui Raed Arafat din Ministerul Sănătăţii.

Vin iranienii pe litoralul românesc

Flagrant CT — Thu, 19 Jan 2012 06:23:35 +0000

Aproximativ 1.500 – 2.000 de turişti iranieni ar putea veni în acest an pe litoralul românesc şi în Delta Dunării, hotelierii sperând ca numărul acestora să crească în anii următori, au anunţat, marţi, reprezentanţii Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, care s-au întâlnit cu investitori din Iran. Preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării şi al ANAT, Corina Martin, a declarat, marţi, după o întâlnire între o delegaţie a investitorilor iranieni în turism şi transport aerian cu autorităţile din Constanţa şi cu hotelieri din Mamaia, că turiştii din Iran solicită hoteluri de trei, patru şi cinci stele şi all-inclusive, susţinând că trebuie făcută o promovare foarte bună pentru a aduce pe litoralul românesc aceşti turişti. „Dacă ne propunem să atragem piaţa iraniană, pentru început cu un număr mai redus de turişti, între 1.500 şi 2.000, ţintind undeva spre câteva mii de turişti în următorul an, trebuie să ne prezentăm cu oferte care să vină exact pe ceea ce cer turiştii iranieni. S-a vorbit de all-inclusive pe litoral, vreau să vă spun că există primul resort all-inclusive în nordul staţiunii Mamaia, sunt şi alte hoteluri care au mai exersat serviciul all-inclusive pentru alte pieţe, de exemplu pentru piaţa germană. S-a vorbit de hoteluri de cinci stele, dar practic interesul tour-operatorilor iranieni a fost foarte clar exprimat şi pentru hoteluri de trei şi patru stele atâta vreme cât raportul între ceea ce vor plăti aceşti turişti şi ceea ce vor primi este unul corect. Deci, ne punem problema să oferim servicii foarte sigure, foarte curate dacă vreţi, în sensul acurateţii lor, adică ceea ce promitem trebuie să oferim. Important este să asigurăm o promovare foarte bună a destinaţiei litoral şi Delta Dunării pe piaţa iraniană pentru că fără promovare o destinaţie nouă este foarte greu de vândut”, a afirmat Corina Martin. Ea a precizat că o problemă pentru sosirea iranienilor în România ar fi obţinerea vizei, operaţiunea fiind una care în prezent durează până la două săptămâni. „Principala problemă rămâne cea a obţinerii vizei. Deja de doi ani eforturile noastre în acest sens au urmărit o facilitare a procedurii, iar în acest moment vorbim de o scurtare a procedurii a vizei până la 15 zile. Nu ar fi în acest moment un mare impediment, important este să dovedim că acest proiect poate să funcţioneze ceea ce va urgenta în viitor şi procedura de obţinere a vizei pentru Iran”, a explicat preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării şi al ANAT. Corina Martin a mai afirmat că, în urma contractelor care vor fi încheiate între tour-operatori iranieni cu hotelieri de pe litoral, turiştii vor ateriza pe aeroportul din Tulcea şi de aici se vor îndrepta fie spre Delta Dunării, fie spre staţiunea Mamaia, în funcţie de ceea ce îşi doresc. „Este vorba despre contracte pe care tour-operatori iranieni le încheie cu hotelieri de pe litoral şi din Delta Dunării. Charterul va ateriza pe aeroportul din Tulcea, de acolo sunt organizate atât sejururi în Delta Dunării cât şi pe litoralul românesc, în acest moment s-a cerut numai staţiunea Mamaia. Proiectul începe la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, atunci vom avea primul charter. Şi în sezonul trecut am avut patru grupuri de turişti iraniei care au fost la Tulcea, au avut vacanţe în Deltă, vrem să consolidăm acest proiect şi sperăm să avem cel puţin 12 zboruri charter din Iran în România în 2012”, a mai spus Corina Martin. O delegaţie formată din investitori iranieni în turism şi transport aerian a participat, marţi, în Mamaia, la o întâlnire cu autorităţile locale, cu hotelieri şi cu reprezentanţi ai agenţiilor de turism.

Ion Mincă a preluat primăria Mangalia cu executorul judecătoresc

Flagrant CT — Tue, 10 Jan 2012 20:54:51 +0000

Liderul PC Constanţa, Ion Mincă, a mers, miercuri, cu executor judecătoresc pentru a încerca să intre în sediul Primăriei Mangalia, pentru a-şi prelua atribuţiile de primar interimar după ce primarul Mihai Claudiu Tusac a fost eliberat din funcţie, nici jurnaliştii nefiind lăsaţi să intre în incintă. Ion Mincă, lider al PC Constanţa, care în calitate de viceprimar ar fi trebuit să preia atribuţiile de primar al municipiului Mangalia încă din 24 noiembrie, după cum anunţa prefectul judeţului, Claudiu Palaz, nu a putut face acest lucru, reprezentanţii Primăriei contestând desemnarea sa ca primar interimar. În aceste condiţii, Mincă a apelat la un executor judecătoresc cu care a mers, miercuri, la primărie, într-un final reuşind să intre în sediu. La intrarea în primărie s-a creat o busculadă între jurnalişti şi forţele de ordine, care nu au permis accesul presei. „Consiliul Local a făcut o şedinţă de îndată în care a decis ca Sorin Andrei să fie numit primar, însă nu există niciun ordin emis de prefect în acest sens. Refuză, fără nicio explicaţie, să-mi predea ştampila de primar. Nu am reuşit să ajung la etajul 1, uşile sunt încuiate”, a spus Ion Mincă, cerându-le jurnalişilor „un sfat”. El a mai spus că dacă nu va reuşi să intre în posesia ştampilei va face plângere penală împotriva reprezentanţilor Primăriei Mangalia. Prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a anunţat, în 24 noiembrie, că atribuţiile de primar al municipiului Mangalia au fost preluate de liderul PC Constanţa, Ion Mincă, după ce edilul Mihai Claudiu Tusac a fost eliberat din funcţie, iar ordinul prin care atribuţiile fuseseră preluate de alt viceprimar a fost anulat. Prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a anunţat că a atacat în instanţă hotărârea Consiliului Local Mangalia prin care Constantin Filimon fusese numit viceprimar, dar şi pe cea prin care Ion Mincă fusese schimbat din funcţia de viceprimar. În aceste condiţii, reprezentantul Guvernului susţinea că rămâne în vigoarea hotărârea Consiliului Local prin care Ion Mincă, liderul PC Constanţa, fusese numit în funcţia de viceprimar al municipiului Mangalia. Tot în 24 noiembrie, consilierii locali din municipiul Mangalia l-au votat pe liberalul Sorin Andrei în funcţia de viceprimar al oraşului. Initial, PSD şi PDL îl susţinuseră pe Constantin Filimon pentru funcţia de viceprimar, însă în cele din urmă Sorin Andrei a primit 10 voturi. Prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a emis, în 14 noiembrie, ordinul de eliberare din funcţie pentru primarul municipiului Mangalia, Mihai Claudiu Tusac, după ce Agenţia Naţională de Integritate a constatat că edilul s-ar afla în incompatibilitate. Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, l-a acuzat pe prefectul Claudiu Palaz că a blocat activitatea Primăriei Mangalia prin decizia de eliberare din funcţie a primarului Mihai Claudiu Tusac şi prin revocarea ordinului prin care viceprimarul Constantin Filimon preluase atribuţiile edilului.

Lucrările la Cazino vor dura doi ani

Flagrant CT — Tue, 10 Jan 2012 20:53:31 +0000

Lucrările de consolidare şi restaurare a cazinoului din Constanţa vor fi derulate pe o perioadă de 24 luni, valoarea totală aprobată a investiţiei ridicându-se la 39,2 milioane lei, conform indicatorilor tehnici ai proiectului aprobaţi, miercuri, de Guvern. Investiţia va fi finanţată prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. În toamna anului trecut, cazinoul a fost trecut din administrarea Primăriei municipiului Constanţa în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru a fi consolidat şi restaurat prin Compania Naţională de Investiţii, subordonată ministerului. După finalizarea lucrărilor, cazinoul va fi predat pentru administrare Consiliului Local Constanţa şi va fi redat circuitului public. În luna mai a anului trecut, primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre (PSD), anunţa că doreşte să vândă cazinoul după ce a încetat contractul cu firma care concesionase acest obiectiv în urmă cu patru ani. Anunţul lui Radu Mazăre a stârnit un val de reacţii din partea prefectului judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a democrat-liberalilor constănţeni şi a două asociaţii civice, care s-au opus vânzării monumentului. Cazinoul, aflat pe faleză, pe bulevardul Regina Elisabeta din Constanţa, reprezintă una dintre clădirile emblemă ale oraşului. Construcţia acestuia a început în jurul anului 1904, planurile iniţiale fiind întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradiţiile artei româneşti. După terminarea fundaţiilor însă, planurile au fost schimbate, Primăria încredinţând modificarea acestora unui arhitect elveţian, Daniel Renard. Obiectivul, construit în stil Art Nouveau, a fost terminat în 1910, fiind inaugurat în 1911.

Radu Mazăre s-a întors din vacanţa în Madagascar

Flagrant CT — Wed, 02 Nov 2011 08:11:42 +0000

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, revenit dintr-o vacanţă în Madagascar, a spus că a fost foarte mulţumit de cele întâlnite acolo, de climă şi de localnici, care erau relaxaţi, şi că a avut sentimentul că era privit de băştinaşi ca un colonist din anii ’30. „Oamenii erau foarte drăguţi, nu erau agresivi, violenţi ca în Africa de Sud, Mozambic. Am avut sentimentul că eram un colonist din anii ’30, dacă aţi văzut în filme, unde populaţia băştinaşă nu era încă revoltată şi nu era înrăită. Am avut sentimentul unui colonist acolo. Oamenii erau agreabili, doreau să câştige nişte bani de la tine, erau serviabili”, a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, Mazăre. El a povestit că îşi petrecea ziua dându-se cu zmeul, citind sau plimbându-se şi că a fost mulţumit de mâncarea de acolo. „Citeam, mă plimbam, mergeam la piaţă. Mâncarea senzaţional de bună, nimic din plastic, nimic contrafăcut, erau nişte găini slăbănoage, cu picioare lungi, extraordinar de gustoase, fructe foarte bune, roşii, ca la noi la ţară, au nişte vaci cu cocoaşă, care se numesc zebu, şi care sunt foarte bune de mâncat”, a spus primarul Constanţei. Edilul a fost impresionat şi de faptul că localnicii nu respectă reguli de circulaţie şi a întâlnit multe maşini vechi de 40 de ani. „Au taxiuri Renault 4 din 1970, nu era absolut nicio regulă, umblau 20 într-o maşină, puteai să bei la volan, nu trebuia centură, nu trebuia cască. Nu trebuie nimic, faci ce vrei”, a explicat Radu Mazăre. El a mai spus că s-a înţeles cu localnicii în limba franceză, chiar dacă nu stăpâneşte această limbă foarte bine. Mazăre a rămas impresionat de cât de relaxaţi erau băştinaşii şi a povestit că dimineaţa când mergea la micul-dejun angajaţii restaurantului cântau la chitară. „Vorbeam cu ei în fracenză. Râdeam eu de mine, dacă mă auzeai cum vorbeam. Un lucru mi-a rămas în minte: mă trezeam la 6 dimineaţa, mâncam pe la 7, că mă trezeam devreme, nefiind cluburi, neavând de lucrat ca aici, în Mamaia, la 6.30, când mă duceam la restaurantul de la bungalow-uri, iar angajaţii restaurantului cântau la chitară, la 6.30 dimineaţa. Cât de relaxat să fii, să cânţi la chitară la 6.30 dimineaţa? Eu le spuneam «Je veux manger. Vite!» Eu râdeam de mine, ei râdeau de mine. Asta a fost vacanţa”, a rememorat amuzat primarul Mazăre, care a precizat că va reveni în Madagascar. Primarul a precizat că starea de relaxare, de calm, a băştinaşilor i s-a transmis şi lui, iar la revenirea în ţară a mers direct într-un club şi s-a speriat de atmosfera de acolo. „Am venit foarte calm, de vreo trei zile nici nu particip la discuţiile ăstora cu politică, cu… M-am întors sâmbătă şi m-am întors direct la club să văd ce se întâmplă. Când am intrat în club, m-am speriat, pe cuvântul meu, nu înţelegeam ce se întâmplă, era duduială, aglomeraţie, fum, întuneric, lumină, ce dracu se întâmplă”, a mai spus Mazăre. El şi-a prezentat şi planurile următoare de vacanţă, care includ excursii în Venezuela şi Honduras. „O să plec de Revelion într-un arhipelag în Venezuela şi apoi plec în Honduras, unde o să cobor pe un râu în junglă o săptămână şi dorm cu cortul la baza râului”, a afirmat primarul oraşului Constanţa. Radu Mazăre a petrecut o vacanţă de două săptămâni în Madagascar. El a spus că cel mai scump a fost biletul de avion, care l-a costat aproximativ 1.500 de euro, iar acolo pentru cazare a plătit 20 de euro pe noapte pentru un bungalow de două persoane.

Constănţenii vor merge la referendumul pentru desfiinţarea judeţului

Flagrant CT — Tue, 18 Oct 2011 06:01:59 +0000

Referendumul privind desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Constanţa va avea loc pe 6 noiembrie, după ce Curtea de Apel Constanţa a respins joi acţiunea Prefecturii de anulare a hotărârii Consiliului Judeţean de organizare a referendumului. Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Constanţa, în conformitate cu prevederile articolului 4, alineatele 1 şi 2, din hotărârea Consiliului Judeţean nr. 179/2011, persoanele cu drept de vot din judeţul Constanţa sunt chemate la urne duminică, 6 noiembrie, pentru a spune dacă sunt de acord „cu desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale judeţul Constanţa”. Curtea de Apel Constanţa a respins joi recursul Prefecturii la decizia Tribunalului Constanţa care respinsese acţiunea de anulare a hotărârii Consiliului Judeţean ce prevedea organizarea referendumului privind reorganizarea administrativ-teritorială. Potrivit reprezentanţilor Curţii de Apel Constanţa, instanţa a respins recursul ca fiind nefondat, decizia magistraţilor fiind definitivă şi irevocabilă. Tribunalul Constanţa a respins, în luna iulie, acţiunea Prefecturii Constanţa de anulare a hotărârii numărul 179 a Consiliului Judeţean Constanţa care prevedea organizarea unui referendum privind desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Constanţa. Reprezentanţii Prefecturii Constanţa au atacat hotărârea respectivă cu recurs, care a fost respins joi de instanţa Curţii de Apel Constanţa. Consilierii PSD şi PNL au votat în şedinţa extraordinară din 22 iunie a Consiliului Judeţean Constanţa organizarea unui referendum în data de 17 iulie privind desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Constanţa. Consilierii PDL au refuzat să participe la această şedinţă motivând că a fost convocată nelegal. În data de 23 iunie, prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a atacat în instanţă hotărârea respectivă a CJC, motivând că aceasta a fost votată într-o şedinţă extraordinară care nu putea fi convocată pentru un asemenea motiv şi că tema respectivă este de interes naţional, şi nu local şi că CJC nu putea convoca o şedinţă extraordinară pe acest subiect deoarece nu este prevăzut în lege. Potrivit hotărârii 179 a Consiliului Judeţean Constanţa, data referendumului se stabileşte în prima duminică după trecerea unui termen de cel puţin 20 de zile înainte de desfăşurarea acestuia, calculat de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, acţiunea urmând să aibă loc, cel mai probabil, în cursul lunii noiembrie. Tema reorganizării administrative a ţării a fost adusă în discuţie în luna mai de către reprezentanţii PDL, iar la începutul lunii iunie, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să analizeze reorganizarea administrativă prin crearea a opt judeţe mari sau şapte judeţe şi municipiul Bucureşti. Reprezentanţii opoziţiei au contestat propunerea, cu care nu au fost de acord în totalitate nici liderii UDMR. Ulterior, mai multe consilii judeţene au emis hotărâri privind organizarea de referendumuri pe tema intenţiei de reîmpărţire administrativă, majoritatea acestor decizii ale autorităţilor judeţene fiind contestate în instanţă de prefecturi. Problema reorganizării administrative nu a fost tranşată nici până în prezent. Reprezentanţii UDMR susţin că reorganizarea nu va avea loc până în 2012, iar „dacă se va face, se va face fără UDMR”, pentru că Uniunea nu acceptă variantele propuse până acum şi susţine luarea unei decizii la începutul următorului ciclu electoral. Liderii PDL afirmă, la rândul lor, că reorganizarea administrativ-teritorială rămâne între priorităţile politice ale partidului.

Restaurarea cazinoului va dura doi ani

Flagrant CT — Tue, 18 Oct 2011 06:00:08 +0000

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Răzvan Murgeanu, directorul general al Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), Ana Maria Topoliceanu, şi vice-primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, au semnat miercuri, la Constanţa, documentele de preluare a Cazinoului din Constanţa de către MDRT în vederea consolidării şi restaurării clădirii. La sfârşitul lunii august, s-a aprobat preluarea administrării imobilului şi realizarea obiectivului de investiţie „Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa” de către MDRT prin CNI SA. Până în prezent, au fost contractate expertiza termică, expertiza energetică precum şi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, documente care vor finalizate intr-o lună de zile. „După finalizarea acestora se vor cunoaşte starea tehnică a clădirii, rezultatele expertizelor tehnice şi de audit energetic, lucrările necesare şi costurile acestora. Ulterior se vor aproba indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investiţie, urmând ca până la sfârşitul anului să fie demarate procedurile de achiziţie publică. Durata estimată a lucrărilor de execuţie este de 24 luni”, se arată în comunicat. Sumele necesare reabilitării vor fi alocate direct prin bugetul MDRT, iar după reabilitare, cazinoul va fi redat administraţiei constănţene pentru a fi gestionat de comunitate pentru comunitate şi redat circuitului turistic. Clădirea va putea găzdui evenimente de divertisment de interes pentru locuitorii oraşului Constanţa, conferinţe, simpozioane sau renuniuni naţionale şi internaţionale având spotenţial de a deveni un obiectiv cultural major.

Laurenţiu Mironescu a fost în incompatibilitate un an şi jumătate

Flagrant CT — Thu, 06 Oct 2011 05:36:30 +0000

Inspectorii de integritate au constatat că fostul secretar general în MAI, Laurenţiu Mironescu, a încălcat regimul incompatibilităţilor, întrucât, timp de un an şi jumătate a fost şi deputat şi administrator al unei firme. Laurenţiu Mironescu a fost secretar general în MAI în perioada 27.01.2011 – 15.07.2011 şi deputat în legislatura 2004 – 2008, potrivit Agenţie Naţionale de Integritate (ANI). Potrivit ANI, Laurenţiu Mironescu s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 30.05.2007 – 19.12.2008, deoarece a deţinut simultan funcţia de deputat şi calitatea de administrator în cadrul SC Elynstal Construct Serv SRL, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Mironescu a fost informat privind declanşarea acestei proceduri, iar în 16 septembrie s-a prezentat la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate, unde a luat cunoştinţă de informaţiile şi datele cuprinse în dosarul de evaluare. În perioada 27.01.2011 – 15.07.2011, Laurenţiu Mironescu a ocupat funcţia de secretar general în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Laurenţiu Mironescu, arestat iniţial în dosarul privind afacerile ilegale din Portul Constanţa, a părăsit arestul preventiv în urma deciziei din 21 iunie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Boagiu va termina mai repede autostrăzile decât calea ferată

Flagrant CT — Thu, 06 Oct 2011 05:35:29 +0000

Ministrul Transporturilor Anca Bogiu a declarat că nu poate preciza un termen pentru modernizarea căii ferate, spre deosebire de construcţia autostrăzilor de pe Coridorul IV pan-european, unde finalizarea lucrărilor este programată pentru anul 2016. „La calea ferată nu pot să spun că sunt la fel de optimistă să pot să spun că în 2016 e gata, cum pot să spun la infrastructura rutieră, la autostrăzi. Dar, anul acesta se încheie contracte pentru 200 de kilometri pe Coridorul IV pan-european. Sper ca în perioada următoare, pe următorul POS-T şi din economii să construim sau să reabilităm mai mulţi kilometri pe coridor”, a spus Boagiu. Coridorul IV începe în Germania, la Nurenberg, şi se continuă pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România, traseul trece prin Nădlac, Arad, Deva, Orăştie, Sibiu, Bucureşti, Feteşti şi Constanţa, ruta continuând până la Istanbul. Ministerul Transporturilor a încheiat în primăvară contracte pentru execuţia a 180 de km de autostradă pe acest coridor. Referitor la viteza medie de deplasare a trenurilor, de 45 km/oră, Boagiu a afirmat că aceasta a crescut după ce în vară a fost finalizată modernizarea tronsonului Bucureşti-Constanţa, rezultatul fiind că traficul în perioada estivală a crescut pe acestă rută cu 40% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010. „La calea ferată este o provocare gigantică pe care nu o vom putea duce singuri, de aceea am trecut la semnarea de parteneriate cu celălalte state membre astfel încât să ne unim eforturile pentru accesare de resurse aşa încât culoarele pan-europene să fie dezvoltate”, a menţionat ministrul. Ministrul a aminitit, totodată, că în urma restructurărilor din sistem şi schimbării contractelor la nivelul managementului, CFR SA şi-a redus pierderile cu 47%, iar CFR Marfă cu 65%. Cele trei mari companii feroviare – CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă – sunt monitorizare prin acordul cu FMI. Restructurarea companiilor vizează numirea de manageri privaţi, reducerea numărului de angajaţi şi creşterea tarifelor, dar şi cedarea unor pachete de acţiuni. CSAT a avizat, luni, un proiect de HG pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a CFR Marfă şi a mandatului Ministerului Transporturilor pentru vânzarea a peste 50% din acţiuni, un pachet mai mare decât cel anunţat iniţial de autorităţi, de 20%. Bugetul Programului Operaţional Sectorial de Transport (POST) pentru 2007-2013 este de 4,7 miliarde euro, din care sectorul feroviar beneficiază de 43% din fondurile, iar cel rutier 46%. In prezent, autorităţile discută pe tema bugetului pentru perioada 2014-2020. Anca Boagiu a semnat în iunie, la Luxembourg, împreună cu şase omologi din UE, un memorandum pentru înfiinţarea Coridorului VII feroviar de transport marfă, care în România s-ar putea suprapune peste Coridorul IVpan-european, traseul exact urmând să fie stabilit până în 2013. Memorandumul a fost semnat de către oficiali din şapte state, respectiv România, Austria, Bulgaria, Grecia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria.