IudaIuda [1]  este o scriere „de raniță", nu „de sertar", cum sublinia Florin Dobrescu cu

prilejul lansării cărții din 19 prier 2024 la sediul Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu" pe
care o conduce [2] . În momentele de răgaz, dar mai ales în nopțile de iarnă, cînd iernile
de altădată transformau codrii seculari ai țării – îndeosebi pe cei din munți – în cetăți
inexpugnabile, eroul [3] își deschidea ranița, în care, pe lîngă merinde, avea Biblia și
două caiete. În acestea compusese o narațiune unde se imaginase contemporan al lui
Iisus Hristos Cel vîndut de Iuda Isacrioteanul pentru 30 de arginți; așadar, tema cărții e
trădarea.
Citesc pe coperta a patra o motivație reluată din mica biografie din finalul cărții: N-am
scris cu gîndul să mai adăugăm vreo lovitură omului despre care Iisus a spus că „era
mai bine să nu se fi născut",[ci] am căutat să înțelegem pe vînzătorii de frați și de
idealuri, care ne-au salutat cu intenții ucigașe pe noi, cei de-atunci. Am urmărit să
pătrundem în tenebrele unor astfel de suflete, ale unor oameni care, pentru arginți,
favoruri și ambiții deșarte, erau în stare să-și vîndă fratele, consăteanul de lîngă ei. Nu
pe Iuda din Cheriot am vrut să-l detest, ci pe acela posibil de lîngă noi. Unii dintre
semenii noștri poartă în[sufletele] lor înclinația spre vînzare de frate și de ideal, chiar
dacă nu au ocazia s-o înfăptuiască; ei seamănă cu unii cîini ce poartă virusul turbării îi
ei, fără să se îmbolnăvească. Scopul nostru a fost ca acești oameni să ia aminte!  Grele
fraze! Dureros de actuale, din păcate! Doar că, personal, mă tem că ele nu vor ajunge
niciodată la cunoștința și conștiința (cîtă mai există!) iudelor; acești ipochimeni își văd
de calea lor tenebroasă semănată cu ghimpii satanici păruți flori; așa încît aviz
potențialelor victime!
Cartea e concepută în douăsprezece capitole, precedate de Nota editorului semnată de
Florin Dobrescu și o Introducere a lui Ion Gavrilă Ogoranu și urmate de biografia Ion
Gavrilă Ogoranu (1923-2006)//(acest text a apărut la finalul primei ediții, în 2008).
Din Introducere aflu:Lucrarea de față a fost scrisă la munte în postul Paștelor anului
1954, în două caiete care au fost date spre păstrare profesorului Remus Budac. Printr-
un concurs nefericit de întîmplări, manuscrisul împreună cu alte două caiete deținute de
profesor au căzut în mîinile Securității. După 1990 am încercat să recuperez acest
manuscris. […] Într-un dosar am găsit că Securitatea nu numai că n-a distrus
manuscrisul, dar l-a și fotografiat pagină cu pagină.[…] Fotografiile erau șterse parcă
de apă și se vedea foarte neclar.[…] Nu erau așezate în ordinea în care au fost scrise, ci
erau numai pagini disparate. […] Din lucrare lipseau episoadele de început și de la
sfîrșit […] (p. 7).
Continuare activenews.ro

oil-terminal-paste