NATO vrea să intervină în ţările baltice

Washingtonul şi aliaţii săi occidentali au decis anul acesta să pună la punct, pentru prima dată după Războiul Rece, planuri militare secrete pentru a apăra cele mai vulnerabile părţi din Europa de Est în faţa ameninţărilor ruse, arată documente americane confidenţiale date publicităţii de WikiLeaks. Departamentul american de Stat a ordonat tăcere mediatică atunci când a fost luată decizia, anul acesta. Planurile au fost dezvoltate începând din ianuarie. Nouă divizii NATO – americane, britanice, germane şi poloneze – au fost identificate pentru operaţiuni de luptă, în cazul unei agresiuni armate vizând Polonia sau cele trei ţări baltice. Porturile din nordul Poloniei şi Germaniei ar urma să primească forţe navale de asalt şi nave de război americane şi britanice. Primele exerciţii NATO având la bază acest plan ar urma să aibă loc în Marea Baltică anul viitor, potrivit unor surse informate. După ani de dispute transatlantice privind noua politică, liderii NATO ar fi convenit tacit asupra strategiei la summitul de la Lisabona, de anul trecut. În pofida politicii preşedintelui american Barack Obama de resetare a relaţiilor cu Rusia, care a ocupat un loc central pe agenda summitului NATO la care a participat şi preşedintele rus Dmitri Medvedev. Departamentul de Stat se teme că schimbarea majoră de politică ar putea genera „tensiuni inutile” cu Moscova. Decizia de a trasa planuri pentru Estonia, Letonia şi Lituania a fost luată în secret la începutul acestui an, la cererea SUA şi Germaniei, la sediul NATO din Belgia. Măsura a pus capăt la ani de diviziuni în Alianţă privind cum ar trebui tratată Rusia lui Vladimir Putin. Potrivit unui document secret semnat de secretarul american de stat, Hillary Clinton, decizia marchează începutul unei revizuiri majore a planurilor de apărare ale NATO din Europa. Strategia nu a fost dată publicităţii, Alianţa refuzând în mod obişnuit să divulge detalii despre planurile de apărare a unui stat membru. Se crede că aceste planuri se află la sediul NATO de la Mons, Belgia. Potrivit unui document secret al misiunii americane la NATO, amiralul american James Stavridis, comandantul Alianţei în Europa, a propus trasarea planurilor de apărare pentru ţările baltice. Tentativele predecesorului său, generalul John Craddock, au fost blocate de mai multe ţări vest-europene, în frunte cu Germania, care se temea de o tensionare a relaţiilor cu Kremlinul. Schimbarea politicii a fost decisă de înalţi militari oficiali şi nu de organismul decizional al NATO, Consiliul Atlanticului de Nord, pentru a evita noi diviziuni şi dispute. Planul prevede gruparea statelor baltice cu Polonia în schema de apărare regională cu nume de cord Vulturul Păzitor. Însă Varşovia şi-a exprimat temerea că o abordare regională va dilua capacitatea sa de apărare. Statele Unite au dat asigurări că prin această strategia, securitatea Poloniei va fi consolidată. Documentele secrete obţinute de WikiLeaks provin de la Departamentul de Stat şi de la ambasadele americane din lume, dar nu şi de la Pentagon sau CIA, ceea ce înseamnă că documentele prezintă procese politice, dar nu conţin detalii despre planurile militare în sine. În negocieri paralele cu Varşovia, Statele Unite s-au oferit şi să consolideze securitatea Poloniei în faţa Rusiei, prin desfăşurarea de forţe navale speciale în porturile Gdansk şi Gdynia de la Marea Baltică, rotaţia trimestrială de avioane F-16 şi stabilirea unui detaşament de suport permanent de mici dimensiuni, ce s-ar concentra pe consolidarea capacităţilor de luptă poloneze, precum şi prin rotaţii trimestriale de avioane de transport C-130 Hercules de la baza aeriană Ramstein, din Germania. Anul acesta, Statele Unite au început şi să desfăşoare rachete Patriot în Polonia, o măsură pe care Varşovia o prezintă oficial drept o consolidare a apărării aeriene poloneze şi o dovadă a angajamentului american faţă de securitatea fostei republici comuniste. Însă documentele secrete prezintă valoarea bateriei Patriot drept pur simbolică, pentru că aceasta este folosită numai pentru antrenamente şi nu este operaţională sau înarmată cu rachete. La un moment dat, fostul ministru adjunct al apărării din Polonia li s-a plâns în privat americanilor că ar putea oferi, la fel de bine, „plante în ghiveci”. De când au aderat la NATO, în 2004, cele trei ţări baltice s-au plâns că sunt tratate ca membri de mâna a doua, pentru că cererile pentru o planificare detaliată a apărării lor în baza articolului 5 au fost ignorate. Articolul 5 se află în centrul tratatului de înfiinţare a NATO şi stipulează că un atac asupra unui membru al Aliabnţei reprezintă un atac asupra tuturor. Singura dată când a fost invocat a fost după atentatele din 11 septembrie 2001.