Un control efectuat în 2009 de Curtea de Conturi la Poşta Română a scos la iveală  că 215 timbre din emisiunea I „Cap de bour 1858”, aflate în colecţia Muzeului Naţional Filatelic, din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română, au dispărut, fiind înlocuite cu unele false. Alte 660 de timbre, din emisiunea a II-a „Cap de bour 1858” şi „Principatele Unite 1862 şi 1864”, sunt de asemenea suspecte de a fi falsificate. Valoarea de inventar a acestor timbre este de câteva milioane de euro, însă valoarea lor de piaţă este inestimabilă. În decembrie 2006, de pildă, casa elveţiană de licitaţii „David Feldman” a scos la licitaţie, simultan la Monte Carlo şi la Geneva, 280 de timbre româneşti de mare valoare, inclusiv 27 de emisii „Cap de bour 1858 Moldova”, pe care apar ştampilele Iaşi, Dorohoi, Fălticeni, Galaţi, Tecuci, Roman şi Piatra. Doar una dintre aceste piese, de 81 de parale, era estimată de casa de licitaţii la 100.000 de euro. „Ţinând seama de importanţa istorică şi culturală excepţională a valorilor care fac parte din Conservatorul Naţional de Timbre (peste 11 milioane de timbre, între care şi mărci «Cap de bour» de la 1858, coli unicat din perioada 1866-1868, cu o valoare totală de piaţă estimată la aproape jumătate miliard de euro şi având în vedere riscurile la care aceste colecţii sunt expuse, în condiţiile în care Poşta Română este o entitate comercială (care poate dispune după bunul plac de patrimoniul considerat comercial şi, după se ştie, interesele financiare sunt precumpănitoare în asemenea organizaţii), considerăm că Banca Naţională a României poate fi în acest moment cel mai demn şi nimerit depozitar al acestor valori unice ale patrimoniului naţional”, se arată la finalul concluziilor formulate de inspectorii Curţii de Conturi.