Cehia nu are deocamdată în vedere consultări cu România pe tema scutului antirachetă, dar nu putem exclude un dialog pe această temă, a declarat ambasadorul Cehiei la Bucureşti, Petr Dokladal. Ministerul român de Externe a anunţat săptămâna trecută că România şi Polonia consideră necesară lansarea unor consultări bilaterale privind scutul antirachetă din Europa, după ce Bucureştiul a anunţat că va găzdui interceptori în cadrul sistemului american. Anunţul a intervenit după o întrevedere a ministrului român de externe, Teodor Baconschi, cu ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Wojciech Zajączkowski. Întrebat despre anunţul administraţiei Obama privind reevaluarea planului preşedintelui Bush, care prevedea cooptarea Cehiei şi Poloniei în scutul antirachetă, diplomatul ceh a afirmat că această decizie a provocat „reacţii relativ liniştite şi raţionale la Praga”. El a reamintit că atât unii lideri politici de la Praga, cât şi opinia publică din Cehia nu au susţinut proiectul care prevedea instalarea unui radar pe teritoriul ţării în cadrul scutului american antirachetă. Ambasadorul Cehiei la Bucureşti a mai spus că „introducerea noii abordări adaptive în etape (PAA) a scutului antirachetă în Europa nu a afectat abilitatea NATO în completarea sarcinii decise la summitul de la Strasbourg şi Kehl”. El a subliniat că „Cehia este încrezătoare că viitorul summit NATO de la Lisabona va marca o piatră de temelie” în eforturile pe termen lung în vederea dezvoltării apărării antirachetă. Ambasadorul Dokladal a precizat, în context, că „Cehia va susţine definirea noului proiect al scutului antirachetă la summitul NATO de la Lisabona ca o misiune crucială a articolului 5 al Alianţei Nord-Atlantice”. Diplomatul ceh a menţionat că „Cehia este interesată în a fi implicată activ în viitoare discuţii, acest lucru incluzând în cel mai scurt timp posibilitatea de a găzdui elemente aliate ale scutului antirachetă”. În septembrie 2009, Obama a renunţat la planul predecesorului său George W. Bush, care presupunea instalarea de rachete de interceptare în Polonia şi a unui radar în Cehia. Noul proiect include radare amplasate în Marea Mediterana, pentru a monitoriza eventuale tiruri lansate de Iran, şi rachete de tip SM-3 ce urmează să fie desfăşurate în România. Un expert în apărare declara luna trecută că Cehia poartă negocieri cu administraţia americană pentru a găzdui un centru de comandă al noului scut antirachetă, după ce Barack Obama a renunţat la a mai instala o bază radar în fosta ţară comunistă.  „Cehia nu a ieşit din discuţie”, a spus oficialul, sub acoperirea anonimatului. „Există dialoguri strategice între Statele Unite şi Cehia”, a declarat şi purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Praga, Jiri Benes, precizând că „nu au fost menţionate deocamdată propuneri concrete”. Întrebat dacă Praga este în continuare vizată de planurile americane antirachetă şi dacă poartă negocieri în continuare cu Washingtonul în acest sens, ambasadorul Cehiei a precizat că „în prezent, aceste discuţii nu sunt foarte intense”. El a menţionat că „este prematur să afirmăm că acest centru de comandă va fi găzduit pe teritoriul Cehiei”. „Având în vedere că în momentul de faţă administraţia americană a reevaluat gradul de iminenţă a ameninţărilor, iar acest nou sistem urmează să fie orientat mai mult pe rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune şi nu pe rachetele balistice, nu este necesară instalarea radarului pe teritorul Cehiei. Pe de altă parte, nu trebuie exclus că analiza gradului de iminenţă a pericolului se va schimba şi Cehia este pregătită să găzduiască o serie de elementele ale scutului pe teritoriul său”, a spus Dokladal. Pe de altă parte, diplomatul a afirmat că Cehia consideră decizia României de a găzdui elemente ale scutului drept un important pas înainte privind implementarea abordării adaptive în etape a scutului antirachetă în Europa. „Decizia României de a participa la proiect, prin găzduirea de rachete interceptoare, este în concordanţă cu deciziile summitului de la Bucureşti şi Strasbourg şi în susţinerea deciziei SUA de a contribui la abordarea adaptivă europeană în vederea dezvoltării capacităţii de apărare antirachetă a Alianţei”, a afirmat ambasadorul ceh. În ceea ce priveşte includerea ţării noastre în noua arhitectură de securitate, Petr Dokladal a spus că „România are un rol important în această arhitectură, deoarece este o ţară de frontieră, cu o politică de securitate transparantă şi clară pe lungă durată”. El a adăugat că „Cehia ar trebui să aibă o colaborare şi mai strânsă cu România în privinţa politicilor de securitate, mai ales în cadrul discuţiilor privind viitorul Concept strategic al NATO, în cadrul discuţiilor privind echilibrul între apărarea teritorială şi activitatea în cadrul misunilor externe”. Întrebat despre reacţia Rusiei la desfăşurarea scutului antirachetă în Europa, ambasadorul Cehiei la Bucureşti a spus că „Cehia a luat notă de atacul verbal al premierului Vladimir Putin pe tema apărării americane antirachetă, din decembrie anul trecut”. Diplomatul a adăugat însă că „acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să continuăm deschiderea faţă de Rusia pe această temă. Din contră, ar trebui să intensficăm acestă abordare. Mesajul secretarului de stat american Hillary Clinton este clar şi Praga se alătură acestuia – continuăm să fim deschişi la o participare a Rusiei”, a declarat Petr Dokladal. „Însă, dacă Rusia face o altă alegere, actuala lipsă de disponibilitate politică şi discursul ferm din partea Moscovei nu ar trebui să ne împiedice în dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă funcţional care va contribui la securitatea noastră”, a punctat diplomatul ceh.