Reţele de trafic de droguri din America de Sud cumpără avioane vechi, pe care le umplu cu cocaină şi cu care zboară peste Atlantic alimentând piaţa din Europa, iar, potrivit Canadian Press, o întâlnire pentru organizarea traficului a avut loc în România. Agenţia nu precizează când a avut loc întâlnirea sau unde anume în România. De asemenea, potrivit agenţiei, reţeaua de traficanţi Valencia-Arbelaz a angajat un echipaj rusesc pentru a transporta droguri cu un avion nou achiziţionat din R.Moldova în România şi apoi în Guineea. Cel puţin trei grupuri au încheiat înţelegeri pentru transportarea drogurilor către Africa de Vest şi de acolo în Europa, potrivit justiţiei americane. Un traficant spune că deja se ocupase de organizarea a şase astfel de zboruri. Un altul a spus că se ocupa de cinci avioane. Pentru că nu există acoperire radar peste ocean, avioanele mari pot trece Atlanticul practic fără să fie detectate. Noua rută aeriană este deosebită, din cauza distanţelor şi complexităţii pilotării avioanelor de mari dimensiuni, a spus un expert. Un zbor din Venezuela în Africa de Vest este de 5.470 kilometri – de trei ori distanţa spre Florida. Biroul antidrog al ONU a început să avertizeze în legătură cu aceste zboruri după 2 noiembrie 2009, când un Boeing 727 vechi a fost găsit în deşertul din Mali. Traficanţii zburaseră cu avionul din Venezuela, l-au descărcat şi apoi au dat foc aeronavei, spun anchetatorii. În unele cazuri, au fost folosite avioane ca Gulfstream II, aeronavă care a aterizat în Guineea Bissau în 2008. În ultimul an, mai multe arestări au permis să se facă lumină asupra acestor tehnici. Dosarul este instrumentat de Curtea federală din New York, pentru că o parte din cocaină ar fi fost dusă în SUA. Mai mulţi factori au făcut rutele aeriene transatlantice mai atractive, spune Carlos Moreno, expert la Universitatea din Cali, Columbia. Consumul de cocaină a crescut în ultimii 10 ani în Europa, spre deosebire de SUA, unde a rămas la acelaşi nivel. Între timp, acoperirea radar mai bună a făcut ca transportarea cocainei în SUA să fie mai dificilă. În plus, decizia liderului venezuelean Hugo Chavez de a rupe legăturile cu agenţiile americane în 2005 a facilitat aducerea cocainei în diverse locuri de pe coasta Venezuelei, spune un alt expert, Vanda Felbab-Brown. „Agenţia americană antidrog nu este prezentă acolo, armata venezueleană câştigă bani de pe urma traficului şi mare parte a teritoriului nu este controlat de guvern”, subliniază ea. De asemenea, avioanele cargo vechi pot fi cumpărate la preţuri mai mici. Cazurile dezvăluite arată complexitatea uimitoare a acţiunilor reţelelor. „Şedinţe de planificare” ale traficanţilor aua vut loc în Danemarca, Spania, România şi în Manhattan. La o întâlnire, liderul reţelei Valencia-Arbelaz, Jesus Eduardo Valencia-Arbalaez, a schiţat o hartă a Africii de Vest, arătând punctele în care drogurile pot fi aduse. Combustibilul şi piloţii erau plătiţi prin transferuri electronice, dar şi cu valize pline cu bani, iar, într-un caz, o geantă cu 356.000 de dolari, lăsată în barul unui hotel. Banda de traficanţi a angajat un echipaj rusesc pentru a zbura cu un avion nou achiziţionat din R.Moldova în România şi apoi în Guineea. Mare parte a cocainei era destinată Europei, dar o parte urma să ajungă şi la New York. „Am vândut avioane acestor oameni, deci ştiam ce se întâmplă. Ştiam că aduceau droguri în SUA”, a spus în instanţă Manuel Silva-Jaramillo, un inginer aeronautic american. Reţeaua a discutat şi despre înfiinţarea unui laborator de amfetamine în Liberia şi transportarea drogurilor în Japonia. Reţeaua de traficanţi avea acces la un aerodrom privat din Guineea, se gândea să-şi cumpere propriul aeroport şi a trimis o echipă să vadă dacă se pot organiza curse directe din Bolivia în Africa de Vest, potrivit unei discuţii interceptate purtată de Valencia-Arbelaez. Piaţa europeană era extrem de profitabilă. Silva-Jaramillo susţine că reţeaua avea 82 milioane de dolari ascunşi în Spania, pe care trebuia să îi spele. Valencia-Arbelaez a pledat vinovat pentru trafic cu cocaină şi în iulie a primit 17 ani şi jumătate de închisoare. Un asociat, Javier Caro, a primit trei ani şi jumătate. Cazul a atras atenţia şi în Rusia, pentru că unul dintre acuzaţi, pilotul rus Konstantin Iaroşenko, a spus că a fost torturat de poliţia din Liberia înainte de a fi predat Agenţiei americane antidrog. El şi alţi cinci acuzaţi s-au declarat nevinovaţi. Ministerul rus de Externe a acuzat SUA de răpirea pilotului şi că nu a informat Moscova.