România este pe locul al treilea în UE în ceea ce priveşte contribuţia la misiunile civile ale Uniunii, la care participă cu poliţişti, jandarmi, militari, diplomaţi, judecători sau experţi în drepturile omului, a spus miercuri comandantul operaţiunilor civile ale UE, aflat în vizită la Bucureşti. România, care participă în prezent cu experţi la şase misiuni civile şi două militare, îşi va menţine nivelul actual de participare la misiunile UE, a declarat secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu, care a avut miercuri o întrevedere cu Kees Klompenhouwer, directorul Capacităţii Civile de Planificare şi Conducere din cadrul Secretariatului General al Consiliului UE şi comandant al operaţiilor civile UE. Oficialul UE a mulţumit pentru participarea semnificativă a României la misiunile civile ale Uniunii, potrivit unui comunicat MAE. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a exprimat angajamentul României de a continua să contribuie în mod activ atât la elaborarea, cât şi la implementarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC). Pe de altă parte, demnitarul român a sugerat că a sosit momentul ca experţii români să îşi asume responsabilităţi sporite prin obţinerea unor funcţii de conducere şi coordonare, atât în teatre, cât şi în structurile de planificare şi conducere de la Bruxelles. Bogdan Aurescu a subliniat preocuparea constantă a autorităţilor de la Bucureşti de a îmbunătăţi cadrul intern în vederea facilitării participării cu capacităţi civile la misiunile PSAC, amintind, în acest context, eforturile privind elaborarea unei Strategii naţionale privind consolidarea capacităţilor civile în domeniul gestionării crizelor, care urmează să fie supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. „Contribuţia României este excepţională şi de aceea suntem interesaţi de consolidarea acesteia şi, în acelaşi timp, suntem interesaţi de noua strategie naţională privind consolidarea capacităţilor civile în domeniul gestionării crizelor, dorindu-ne aprofundarea parteneriatului nostru. Vă asigur că România joacă un rol foarte vizibil în acest domeniu al politicilor europene”, a declarat ulterior Kees Klompenhouwer la prelegerea publică pe tema „Civilian Crisis Management Operations – The Way Ahead”, susţinută la sediul MAE. Oficialul european a contrapus trei tendinţe fundamentale care se conturează în prezent în domeniul misiunilor civile: criza financiară care obligă UE să facă eforturi pentru redresare economică, dublată de provocările de securitate care continuă să se dezvolte şi de faptul că bugetele de securitate tind să scadă. În consecinţă, Kees Klompenhouwer a atras atenţia asupra necesităţii de a dezvolta în continuare capacităţile civile. Soluţiile propuse de oficialul UE se referă, în primul rând, la intensificarea eforturilor UE de a avea un Serviciu European de Acţiune Externă funcţional şi eficient cât mai curând posibil, iar, în al doilea rând, la consolidarea structurilor specifice de la Bruxelles care gestionează crizele, pentru ca acestea să reacţioneze mai rapid şi pentru a putea fi independente logistic. „În cadrul acestor ample eforturi ne bucurăm de o susţinere puternică din partea autorităţilor române”, a conchis comandantul operaţiilor civile UE. Iulia Fota, consilier prezidenţial pe probleme de securitate, a accentuat, în cadrul conferinţei, avantajele României în domeniu. „România a oferit o susţinere constantă misiunilor UE, pentru că ne-am concentrat asupra dezvoltării capacităţilor noastre în acest sens. Avem peste cinci ministere capabile să asiste UE cu resurse – oameni şi câteodată chiar echipament. Avem oamenii, avem expertiza, avem know-how-ul, astfel că deţinem toate condiţiile pentru ca România să joace un astfel de rol şi să îşi aducă contribuţiile în domeniu”, a subliniat Iulian Fota. În convorbirile sale cu Bogdan Aurescu, Kees Klompenhouwer a enumerat ca principale priorităţi pentru perioada următoare: menţinerea sprijinului politic al statelor membre pentru implicarea activă a UE în diverse zone sensibile de pe glob, identificarea modalităţilor eficiente de a acoperi necesarul de personal cu expertiză (în special în domeniul judiciar) şi utilitatea consolidării relaţiilor de cooperare funcţională între UE şi alţi actori prezenţi în teatrele de operaţii. Capacitatea Civilă de Planificare şi Conducere (Civilian Planning and Conduct Capability – CCPC) a fost creată în august 2007, în cadrul Secretariatului General al Consiliului UE (SGC UE). A fost concepută pentru a oferi asistenţă şi consiliere Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Politică Externă şi de Securitate Comună (PESC), şi pentru a coordona, conduce şi superviza misiunile Politicii de Securitate şi Apărare Comune (PSAC) civile (în domeniul poliţiei, gestionarea frontierelor, stat de drept şi reforma sectorului de securitate). CPCC lucrează în strânsă legătură cu Comisia Europeană. Directorul CPCC exercită comanda şi controlul la nivel strategic pentru planificarea şi conducerea misiunilor civile de gestionare a crizelor, având sub comandă directă aproximativ 3.000 oameni, desfăşuraţi pe trei continente. CPCC este responsabil de la integritatea şi confortul personalului misiunilor, la administrarea, finanţarea şi asigurarea procesului de raportare periodică a misiunilor către comitetele pregătitoare ale Consiliului. Kees Klompenhouwer a fost numit Comandant al Operaţiilor Civile şi, implicit director al Capacităţii Civile de Planificare şi Conducere la 1 mai 2008. În perioada 2002-2006 a ocupat funcţia de Director pentru Informaţii Externe, în cadrul „General Intelligence and Security Service” din Olanda, iar în perioada1999-2002 a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Olandei în Serbia. Cariera sa în cadrul Ministerului de Afaceri olandez a mai inclus ocuparea funcţiei de consilier pentru apărare în cadrul Misiunii Permanente a Olandei la NATO (1995 – 1999), şef al Secţiei de cooperare militară din cadrul Ministerului de externe (1992 -1995), expert în cadrul departamentelor ONU şi UE. Vizita directorului CPCC în România urmează vizitelor directorului general Mikka Markus Leinonen, din martie 2009 şi mai 2010, precum şi a directorului adjunct şi şef al personalului CPCC, Matthew Reece, din octombrie 2009.