Aproximativ 1,6 milioane de lei, bani care în 1989 erau depozitaţi în librete CEC şi  în conturi bancare pe numele Zoiei Ceauşescu şi al soţului său, Mircea Oprean,nu vor fi returnaţi,a decis definitiv,la sfârşitul lunii iunie Tribunalul Bucureşti,după ce instanţa inferioară hotărâse restituirea lor. Decizia Tribunalului Bucureşti vine la sfârşitul unui proces care a durat peste 10 ani şi a început la Judecătoria Sectorului 4, unde Zoia Ceauşescu şi soţul acesteia, Mircea Oprean, au cerut returnarea mai multor tablouri, cărţi, albume de artă şi sume de bani confiscate imediat după revoluţia din Decembrie 1989. După ani de procese, în iunie 2009, Judecătoria Sectorului 4 a decis să admită în parte cererea lui Oprean şi a lui Valentin Ceauşescu, care a intervenit în proces după ce Zoia a murit, în 2006. Astfel, instanţa a decis restituirea către Mircea Oprean a 11 tablouri, printre care şi lucrări de Theodor Pallady şi Ştefan Luchian, precum şi a unei lucrări în blonz reprezentând portretul Zoiei Ceauşescu. Totodată, diferite sume de bani ar fi trebuit să fie restituite, precum şi mai multe cărţi şi albume de artă, dar şi aproximativ 170.000 de lei, sume consemnate în diverse recipise şi procese verbale. Judecătoria a dispus, totodată, returnarea sumei de 1.450.020,05 de lei, consemnată în libretele cec şi depozitele pe numele Zoiei Ceauşescu, şi a încă 112.283,65 de lei, consemnată în conturile pe numele lui Oprean. Instanţa a stabilit, totodată, ca sumele să fie actualizate cu rata inflaţiei, începând cu luna ianuarie 1990 şi până la data plăţii efective.Decizia a fost atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti de către reprezentanţii statului. La sfârşitul lunii iunie 2010, Tribunalul Bucureşti a admis recursul Parchetului General şi a menţinut decizia care privea restituirea tablourilor şi a celorlalte obiecte, însă a dispus ca sumele din conturile lui Oprean şi cele consemnate în libretele CEC ale Zoiei Ceauşescu, adică aproximativ 1,6 milioane de lei, să nu mai fie returnate. Decizia Tribunalului este irevocabilă. Pe 12 ianuarie 1996, Parchetul General a decis scoaterea de sub urmărire penală a celor trei copii ai fostului dictator, dispunând în acelaşi timp şi ridicarea sechestrului asigurator pus pe bunurile acestora. Totodată, Parchetul General a emis o Ordonanţă în care se menţiona că patrimoniul fostului PCR era proprietate privată de care, în virtutea funcţiilor lor politice, soţii Ceauşescu puteau dispune nestingheriţi. Valentin şi Zoia Ceausescu au afirmat atunci că în decembrie 1989 li s-au confiscat şi diverse obiecte de artă, cărţi vechi deosebit de valoroase, precum şi mai multe bujuterii. Zoia Ceauşescu a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă, care obliga autorităţile să-i restituie bunurile intrate în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă.

Zoia Ceauşescu şi fratele acesteia, Valentin, alături de soţul Zoiei, Mircea Oprean, şi-au început încă din 1998 lupta în instanţe pentru recuperea bunurilor, obiectelor de artă şi banilor confiscaţi după Revoluţia din Decembrie 1989. Procesele au fost deschise atât pe latură penală, cât şi pe latură civilă, fiind îndreptate atât împotriva Parchetului General, cât şi împotriva Muzeului Naţional de Artă al României.