Ministrul apărării de la Chişinău, Vitalie Marinuța, a declarat că Republica Moldova nu a putut găsi cumpărători pentru cele şase avioane MiG-29 care au rămas în dotarea armatei naţionale de la armata sovietică. Republica Moldova şi-a anunţat în iunie intenţia de a scoate la vânzare cele şase avioane militare. Anunţul despre vânzarea avioanelor a fost plasat pe site-ul Aeroportului Internaţional Mărculeşti, unde se şi află MIG-urile, la Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi pe site-ul Ministerului Apărării. Deocamdată, nu a fost stabilit un preţ de vânzare, însă acesta va fi precizat imediat ce vor fi găsiţi cel puţin doi cumpărători. „Sperăm să vindem avioanele cu cel puţin un milion de dolari fiecare, deoarece ele valorează aceşti bani. Cu banii obţinuţi vom putea procura elicoptere şi alte echipamente necesare pentru armată”, a spus ministrul Vitalie Marinuţa. El a repetat că nu vede necesară păstrarea acestor avioane în dotarea armatei naţionale, deoarece reparaţia lor ar costa circa 30 de milioane de dolari. În ultimii 12 ani avioanele MIG-29 nu au fost folosite, iar starea tehnică a lor nu corespunde cerinţelor de exploatare. Avioanele au fost fabricate în urmă cu 22 de ani, iar termenul lor de exploatare a expirat în 2008. „Cel mai bine ar fi fost dacă avioanele erau vândute acum 10 ani, când starea lor tehnică era mai bună. Nu ştiu dacă vom reuși să le vindem, deoarece avioanele similare sunt și în Ucraina, şi în România, şi ei de asemenea nu pot să le vândă”, a susţinut ministrul moldovean. Dacă cele şase avioane de lupte nu-şi vor găsi cumpărător, atunci, cel mai probabil, ele vor fi trimise la fier vechi. Fosta Uniune Sovietică a lăsat moştenire Moldovei 32 de avioane MIG, unul dintre ele a ajuns în România în contul unor datorii, patru au fost cumpărate de Yemen, iar 21 de avioane au fost achiziţionate de SUA. Această din urmă tranzacţie a generat ulterior un scandal ajuns în instanţă.În 1997, Chişinăul a vândut Statelor Unite cele 21 de avioane MIG la preţul de 40 de milioane de dolari. Ulterior, ministrul apărării de atunci, Valeriu Pasat, a fost acuzat de guvernarea comunistă că ar fi vândut avioanele prea ieftin aducând statului un prejudiciu grav. Pasat a fost judecat şi condamnat în primă instanţă la zece ani închisoare, pedeapsă comutată apoi în apel la cinci ani. Deşi aproape toată tehnica armatei naţionale este de pe timpul Uniunii Sovietice, R. Moldova va putea riposta oricui, după cum susţine ministrul apărării, care a dat asigurări în acest sens în contextul paradei militare care a avut loc joi în Transnistria, pentru a marca aniversarea autoproclamării independenţei. Vitalie Marinuţa nu a precizat de câtă tehnică dispune armata naţională, dar a recunoscut că bugetul auster nu permite procurarea de aparatură costisitoare. „În prezent suntem un stat neutru, iar aderarea la blocuri militare, cum ar fi NATO, este contrară Constituţiei şi legislației. Pe de altă parte, suntem membru al ONU. În conformitate cu Carta ONU, fiecare ţară trebuie să contribuie la menţinerea păcii în lume. Așadar, trebuie să fim pregătiţi să interacţionăm cu alte armate”, a explicat, pe de altă parte, Vitalie Marinuța într-un interviu acordat Krasnaia Zvezda, în care a vorbit despre relația armatei naționale a Republicii Moldova cu partenerii strategici externi. Ministrul apărării a spus că una din problemele fundamentale ale Republicii Moldova rămâne integrarea în Uniunea Europeană şi a subliniat în context că majoritatea ţărilor care fac parte din UE sunt şi membre ale NATO. „Nu ne putem integra doar economic sau juridic, este necesar să ne facem temele în domeniul securităţii şi apărării”, consideră Vitalie Marinuța. „Să nu uităm că NATO nu este doar o organizaţie militară. Mai întâi de toate este una politică și pe urmă o organizaţie militară”, a mai spus ministrul. Marinuţa a amintit că în calitate de organizație politică, NATO finanțează diferite proiecte științifice şi că recent, Republica Moldova a finalizat proiectul în colaborare cu NATO de distrugere a unor pesticide în valoare de peste 2 milioane de euro. În ianuarie, aminteşte UNIMEDIA, o delegaţie moldoveană condusă de ministrul apărării a vizitat Washingtonul, unde au avut loc consultări bilaterale în domeniul apărării. Pentagonul a hotărât ca, începând cu noul an fiscal, să mărească finanţarea programelor educaționale pentru militari moldoveni. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că Moldova este închisă pentru cooperarea cu alţi parteneri strategici, a subliniat Marinuţa. Republica Moldova cooperează, de pildă, cu Marea Britanie în ceea ce privește reforma forţelor armate. În prezent au loc consultări în domeniul analizei strategice militare. „Armata noastră naţională promovează o politică de cooperare cu toţi partenerii strategici care susţin cursul nostru de integrarea europeană”, a declarat Marinuța. „Rusia mereu a fost unul dintre cei mai importanţi parteneri strategici ai Republicii Moldova.  În prezent, cooperarea militară cu Moscova se bazează pe două acorduri – acordul privind cooperarea în domeniul militar şi acordul privind cooperarea militar-tehnică, care au fost semnate în 1997. Din păcate, în ultimii cinci ani, această cooperare a fost minimă, care a constat doar în formarea profesională a personalului militar. Situaţia financiară a Republicii Moldova nu-i permite întotdeauna să trimită pe cadeți și ofițeri în instituţiile militare de învăţământ din Federația Rusă”, a explicat ministrul apărării.