Senatorul PNL Teodor Meleşcanu a prezentat marţi, în şedinţa Biroului Permanent, o solicitare a unei delegaţii a Consiliului Europei de continuare a activităţii Comisiei de anchetă pe tema posibilelor închisori CIA din România, deoarece ar fi apărut informaţii noi pe acest subiect. Potrivit stenogramelor şedinţei Biroului Permanent din data de 14 septembrie, Meleşcanu a informat conducerea Senatului privind întâlnirea cu o delegaţie a Consiliului Europei care se ocupă de aplicarea de către România a prevederilor Convenţiei privind interzicerea torturilor şi a altor tratamente degradante. Liberalul a afirmat că delegaţia l-a chestionat în ceea ce priveşte existenţa închisorilor CIA în ţară. „Ei m-au întrebat despre existenţa închisorilor CIA în România… Eu le-am spus că a fost o anchetă extrem de serioasă făcută de către senatori importanţi – Norica Nicolai, eu – şi că nu există nici un fel de dovadă care să susţină aceste alegaţii. Dar ei au solicitat ca, în contextul acestor noutăţi care apar – şi nu sunt singurele veşti din Polonia, mai este şi cartea unui fost agent şef în Afganistan şi care se pare că apare la sfârşitul acestei luni – ei mi-au spus că mesajul din partea Consiliului Europei este ca să vedem dacă această comisie îşi poate continua activitatea. Eu le-am spus că, potrivit reglementărilor noastre, odată ce această comisie a prezentat un raport care a fost adoptat printr-o hotărâre a Senatului, îşi încetează activitatea, nu are cum să-şi continue activitatea, mai ales că unii dintre senatorii de bază nu mai sunt membri ai Senatului acum, pentru că s-a schimbat legislatura”, a povestit liberalul. Delegaţia CoE ar fi insistat ca România să continue să investigheze aceste chestiuni, a spus Meleşcanu, care a relatat despre diverse indicii care au apărut în mărturii descrise în presa internaţională şi care i s-au prezentat şi lui de către delegaţia respectivă. „Ei însă au mers pe ideea că este foarte important ca noi să continuăm să avem în vedere aceste chestiuni pentru că tot timpul apar noutăţi şi nu este bine ca să fim percepuţi ca ţară europeană, că reprezentăm zone neacoperite unde nu se respectă drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţenilor, chiar dacă ei sunt de multe ori bănuiţi de lucruri grave, cum ar fi infracţiuni ca terorismul şi altele”, a continuat Meleşcanu, precizând că le-a dat promisiunea celor de la Consiliul Europei că va milita pentru reluarea activităţii comisiei, dar doar în cazul unor argumente şi dovezi solide. „Pe scurt, în final, ce le-am promis eu şi aş vrea să fiţi de acord cu mine şi să ştiţi că… dacă cumva apare acest subiect de discuţie, că noi, pe măsură ce vor apare referiri la România, cât de cât substanţiale prin ceva… dar doar aşa că a spus un copil că el a fost dus în România… Am întrebat: <Dar a mai fost vreodată în România? De unde a recunoscut ţara?> <Păi, aşa a zis el că a fost dus în România şi torturat şi nu ştiu ce>…Am spus că pe măsură ce vor apare, probabil că în comisiile de specialitate noi o să le examinăm şi dacă va apare ceva deosebit nimic nu ne împiedică să propunem din nou o comisie de anchetă, dar că, pentru moment, nu văd cum putem să facem acest lucru atâta timp cât nu sunt elemente care, într-adevăr, să substanţieze acest lucru”, a mai declarat senatorul. Preşedintele Comisiei de Apărare a Senatului a susţinut că membrii delegaţiei nu înţeleg de ce Laura Codruţa Kovesi nu a dispus o anchetă în urma apariţiei acestor noi informaţii în presa internaţională. „A doua propunere pe care ne-au făcut-o: de ce procurorul general al României, care se autosesizează foarte repede în urma unor materiale care apar în presă, nu s-a sesizat pe această temă şi nu a făcut o anchetă. Şi le-am spus că este mai greu să răspund eu de ce procurorul general nu a făcut-o, dar probabil că a aşteptat, în măsura în care noi facem nişte evaluări şi i se par serioase şi fundamentate, nu se poate exclude nici o asemenea soluţie”, a mai relatat Meleşcanu. Vicepreşedintele Senatului a apreciat însă că România este „băgată” în astfel de discuţii din cauză unor „răfuieli politice” din Polonia dintre fostul şi actualul preşedinte. „El a fost din nou adus în atenţie de problemele despre care eu am spus foarte direct că mi se par probleme de răfuieli politice, în Polonia între fostul preşedinte care s-a şi prăpădit, Kaczynski, şi actualul preşedinte şi că nu văd de ce ne bagă şi pe noi… Dar de obicei intrăm şi noi automat la asemenea discuţii”, a mai spus Meleşcanu, potrivit stenogramei şedinţei. „Deci subiectul rămâne. Dacă va fi nevoie o să solicităm să facem noi nişte audieri şi funcţie de rezultatul audierilor să vedem
cu ce propuneri putem veni, dar bine ar fi să nu se ajungă acolo”, a conchis el. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a fost de acord cu propunerea liberalului, considerând la rândul său că nu există motiv pentru reactivarea comisiei de anchetă atât timp cât nu apar noi elemente substanţiale privind implicarea României. Foşti membri ai Comisiei CIA din Parlament au afirmat, în august 2009 că din documentele cercetate în 2006 nu au rezultat informaţii cu privire la centre de detenţie pe teritoriul României, dar unii dintre ei au remarcat totuşi că o astfel de acuzaţie ar fi greu de demonstrat. Foştii senatori Ilie Ilaşcu şi Szabo Karoly Ferenc susţin că este greu de demonstrat sau de infirmat existenţa unor închisori ale CIA pe teritoriul României, în timp ce Teodor Meleşcanu afirmă că nu există indicii privind prezenţa unor asemenea centre de detenţie. Potrivit raportului redactat în 2006 de Comisia parlamentară de control al presupuselor zboruri CIA în România, condusă de senatoarea Norica Nicolai, nu se poate dovedi că în România au fost zboruri CIA, cu atât mai puţin centre de detenţie ale suspecţilor de terorism. La vremea respectivă, Norica Nicolai spunea că este exclusă existenţa unor centre de detenţie ale CIA pe teritoriul României.