Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a declarat miercuri că partidul pe care îl reprezintă  nu va susţine propunerea legislativă a senatorului liberal, Ioan Ghişe, referitoare la reglementarea presei şi a profesiei de jurnalist. Haşotti a fost întrebat dacă PNL va susţine proiectul lui Ghişe. „Nu, şi sunt patru motive. Primul, că nu politicienii trebuie să facă o lege a presei. Presa trebuie să-şi facă propria lege, şi aici dvs. aveţi o problemă, dacă există sau nu există a presei. În al doilea rând, sunt o serie de prevederi în propunerea domnului Ghişe cu care nu suntem deloc de acord. În al treilea rând nu s-au respectat cutumele partidului, care cer ca un proiect care are o puternică implicaţie politică să fie discutat în grup. În al patrulea rând, un proiect de lege de o astfel de importanţă ar fi trebuit să aibă girul Biroului Permanent Central. Am avut o discuţie cu domnul senator Ghişe, îşi menţine punctul de vedere, a şi depus proiectul, procedura este în curs, dar PNL nu susţine această propunere legislativă”, a explicat liderul senatorilor PNL. Senatorul PNL Ioan Ghişe a depus la Senat o propunere legislativă intitulată „Legea jurnalistului”, prin care se arată că informaţiile din mass-media asupra faptelor „care nu au implicaţii asupra societăţii” şi cauzează daune morale sau materiale unei persoane reprezintă „delict de presă”. „Este o vorbă în democraţie că, decât fără reglementare, mai bine cu o reglementare proastă. Asta este o iniţiativă după părerea mea bună a Asociaţiei Jurnaliştilor, haideţi să o îmbunătăţim. Decât fărădelege, mai bine cu o lege”, a explicat senatorul PNL Ioan Ghişe, într-o conferinţă de presă, în momentul în care ziariştii au întrebat în ce măsură iniţiativa sa este o protecţie a profesiei jurnalistului sau, dimpotrivă, o cenzurare a presei. Legea îşi propune să reglementeze meseria de jurnalist, cea mai importantă prevedere a sa fiind crearea unui Ombusman mass-media român, ce monitorizează sesizările privind săvârşirea „delictelor de presă” şi aplică sancţiuni în conformitate cu legea. Ghişe defineşte „delictul de presă” ca delictul civil săvârşit prin inserare de informaţii, reflecţii sau comentarii în mass-media despre fapte care nu au implicaţii asupra societăţii şi a cauzat o daună materială sau morală unei persoane. Mai mult, potrivit legii, nici un cetăţean nu poate fi subiect de presă fără acordul său, făcând însă excepţie implicarea cetăţeanului în „fapte care prezintă interes pentru comunitate”. Legea nu face însă menţiuni speciale asupra interesului comunitar. Pe lângă jurnalişti, mai pot fi traşi la răspundere pentru săvârşirea acestui delict şi reprezentaţii autorităţilor publice, pentru transmiterea de informaţii eronate sau false presei, proprietarul publicaţiei, editorii, dar şi „autorii care nu au calitatea de jurnalist”. Ghişe instituie şi amenzi pentru aceste categorii, cuantumul fiind stabilit în funcţie de salariile medii pe economie. Astfel, un jurnalist care se face vinovat de săvârşirea unui „delict de presă” poate fi sancţionat cu amendă între 6 şi 12 salarii medii pe economie. Legea mai instituie şi o interdicţie de a profesa, care va fi hotărâtă de Ombusman. Actul mai stabileşte şi drepturile jurnalistului, precum şi relaţiile sale cu alte instituţii ale statului, conţinând de asemenea şi o serie de norme deontologice, cum ar fi imperativul ca jurnalistul să fie „devotat adevărului” şi să informeze corect publicul. Legea jurnalistului conţine şi o serie de „principii de bază” ale meseriei, în textul ei arătându-se că „principiul de bază al oricărei evaluări etice a jurnalisticii este necesitatea de a face dinstincţie clară între zvonuri, ştiri, opinii, evitându-se orice confuzie între acestea”, iar „zvonurile nu trebuie confundate cu stirile”. Nu în ultimul rând, Legea crează un Colegiu Naţional al Jurnaliştilor, care corelează demersurile organizaţiilor profesionale ale jurnaliştilor, fiind un parteneriat profesional fără scop patrimonial. Acest Colegiu reglementează şi „calitatea de jurnalist”. Textul legii precizează că jurnalist nu poate fi decât un cetăţean român, care a îndeplinit criteriile de atestare a calităţii de jurnalist, efectuată odată la trei ani, este apt din punct de vedere psihic pentru exercitarea profesiunii, nu a fost condamnat penal pentru furt, viol, crimă, tâlhărie şi alte fapte „incompatibile cu morala socială” şi are aptitudini jurnalistice confirmate de prectica jurnalistică de cel puţin doi ani. Legea lui Ghişe a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată, urmând să intre în dezbatere în comisiile de specialitate. PNL a anunţat însă că nu susţine legea lui Ghişe. „Legea jurnalistului, depusă la Senat, de senatorul Ioan Ghişe, nu are aprobarea Biroului Politic Central al PNL şi nici a grupului parlamentar liberal din Senat.  Proiectul este o iniţiativă personală a domnului Ioan Ghişe şi nu reflectă punctul de vedere al PNL în acest domeniu. Partidul Naţional Liberal nu va susţine nicio modificare legislativă referitoare la mass-media fără consultarea celor implicaţi în domeniu”, se arată într-un comunicat al PNL.