Primul-ministru Emil Boc a anunţat în plenul Parlamentului că Executivul îşi angajează  răspunderea pe proiectul Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi pe cel al Legii referitoare la salarizarea în 2011 a bugetarilor. Invocând prevederile articolului 114 din Constituţie, Boc a declanşat procedura angajării răspunderii pe cele două legi, opoziţia având la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură pe fiecare dintre proiecte. În lipsa unei asemenea moţiuni, legile vor merge la promulgare de către preşedintele României. Referitor la salarizarea în sectorul public pe 2011, Boc a precizat că fondul alocat este de 39 de miliarde de lei, fapt care va permite o creştere cu 15% a salariilor, comparativ cu luna octombrie a acestui an. O creştere mai mare va fi înregistrată doar în rândul personalului militar, poliţiştilor şi a personalului special care, în urma Legii pensiilor, a fost inclus în sistemul public de pensii. În consecinţă, salariile lor vor creşte astfel încât plata contribuţiilor la fondul de pensii să nu producă o scădere efectivă a veniturilor. De asemenea, munca în afara orelor de program şi cea în zilele libere sau de sărbătorile legale va fi compensată doar prin timp liber corespunzător. „Nu se prevăd sume în buget pentru acordarea de tichete-cadou sau tichete de vacanţă”, a precizat premierul. Primul-ministru a precizat că resursele actuale ale României nu permit creşteri salariale mai consistente, fondurile fiind limitate de nevoile pentru reformarea strucuturală a statului şi pentru investiţiile necesare creării de noi resurse financiare şi de locuri de muncă. „Pentru 2011, avem un deficit de 4,4%, cu o justă şi corespunzătoare alocare a resurselor. Încet, dar sigur ţara se îndreaptă spre un model bazat pe investiţii, pe atragerea de fonduri europene”, a explicat Emil Boc. Totodată, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe o nouă lege-cadru a salarizării unitare, ce va înlocui Legea 330 din 2009 care a redus cele 80 acte normative privind salariile bugetarilor la unul singur. Boc a arătat că amendarea legii era un angajament asumat încă din 2009 pentru a conduce la o variantă mai bună şi mai echitabilă a salarizării unitare. Astfel, noul proiect a luat naştere în trei etape, în prima stabilindu-se comisia tripartită cu partenerii sociali, comisia interministerială şi grupurile de experţi. În a doua etapă, aceste structuri şi-au desfăşurat activitatea, în colaborare cu Banca Mondială. Finalmente, în iunie 2010, concluziile au fost centralizate. Printre modificările aduse Legii 330/2009 se află stabilirea unei noi ierarhii în salarizarea de bază prin includerea funcţiilor din sectorul public în 11 grade şi şapte familii ocupaţionale. Numărul coeficienţilor de salarizare este redus la 164 la 110, iar raportul dintre cel mai mic salariu şi cel mai mare este de 1 la 15. Totodată, plafonul de sporuri este fixat la maxim 30% din suma alocată salariilor de bază pentru fiecare ordonator de credite. Boc a spus că prevederile legii-cadru a salarizării nu pot fi aplicate din 2011, situaţie care a făcut necesară apariţia unei legi speciale pentru anul viitor. „Dacă s-ar aplica integral grila de salarizare din legea-cadru, am avea nevoie de 53 de miliarde de lei pentru plata bugetarilor. Din nefericire, România nu poate oferi decât 39 de miliarde şi ar fi nevoie de o creştere cu 44,6% a fondului pentru salarii”, a spus primul-ministru. Acesta a precizat că pentru 2012 se va putea vorbi de alte majorări salariale, în condiţiile în care pentru 2011 se preconizează o creştere economică. „România nu va putea intra în pericole majore, cum sunt derapajele din alte ţări. Aşa ne dăm poliţe de asigurare că în viitor nu vor fi probleme”, a motivat Boc politica austeră în ceea ce priveşte salariile din sistemul public. Potrivit procedurii, o lege asupra căreia îşi asumă Guvernul răspunderea trece de Parlament doar dacă Guvernul nu este demis prin moţiune de cenzură. Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a declarat că social-democraţii vor depune miercuri moţiunea de cenzură pe Legea salarizării, pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea. În cadrul şedinţei comune de plen de marţi s-a votat programul de lucru astfel că, potrivit Robertei Anastase, dacă se depune o moţiune de cenzură pe legea salarizării unitare în zilele de marţi sau miercuri, atunci plenul reunit va fi convocat pentru joi, în vederea citirii respectivei moţiuni, urmând ca dezbaterea şi votul asupra moţiunii să fie date în şedinţa de luni.