Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat marţi, în faţa Camerelor reunite că este un moment istoric, fiind prima dată după 20 ani când un şef al statului moldovean se adresează Parlamentului român. Mihai Ghimpu a subliniat că este un privilegiu pentru el să se adreseze Legislativului României pe 27 aprilie, dată la care, în urmă cu 20 ani, „tricolorul a devenit drapel de stat al Republicii Moldova şi, pentru prima dată după 50 ani de ocupaţie sovietică, a fost arborat pe clădirea Parlamentului”. El a arătat că prezenţa sa în România marchează „un moment cu adevărat istoric” al relaţiilor dintre cele două state. „După o pauză de aproape 20 ani, un preşedinte al Republicii Moldova ţine un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României”, a spus şeful statului moldovean. Ghimpu a apreciat importanţa semnării acordului de colaborare între Parlamentul republicii Moldova şi cel al României şi i-a îndemnat, în acest context, pe parlamentarii români să viziteze cât mai des Republica Moldova, „pentru a cunoaşte realităţile noastre la faţa locului”. Preşedintele moldovean a amintit că relaţia dintre cele două state „nu a fost mereu corespunzătoare”, trecând prin mai multe etape, „de la podul de flori, până la răceală şi indiferenţă” şi a condamnat acţiunile antiromâneşti ale guvernării comuniste. El a precizat că, în mai puţin de jumătate de an de la preluarea puterii de către Alianţa pentru integrare europeană, pe care o reprezintă, „relaţiile dintre Moldova şi România au cunoscut un dinamism puternic de ambele părţi”, amintind de măsurile luate în ultima perioadă, precum acordul privind micul trafic de frontieră. Mihai Ghimpu a apreciat că este nevoie „de un efort mai mare de promovare reciprocă a oportunităţilor de afaceri” şi şi-a exprimat încrederea că „deschiderea cu eforturi comune a unei Camere de comerţ Republica Moldova- România va influenţa pozitiv colaborarea economică dintre cele 2 state, prin atragerea investitorilor români”. El a mulţumit României pentru ajutorul financiar nerambursabil de 100 milioane euro acordat Republicii Moldova pentru infrastructură de transport şi unităţile de învăţământ, dar şi pentru sprijinul de 2 milioane euro din cadrul programului adminiatrat de Ministerul Afacerilor Externe român. Preşedintele moldovean a subliniat că obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la UE. „Avem susţinerea tuturor cetăţenilor noştri care îşi văd viitorul doar în cadrul UE. Sprijinul actual din partea UE reprezintă o recunoaştere a vocaţiei europene a Republicii Moldova. Considerăm că aderarea Republicii Moldova la UE ar putea fi abordată de CE şi PE drept un caz special, cu titlu de excepţie, în condiţiile situaţiei geostrategice create în regiune”, a afirmat el. De asemenea, preşedintele interimar al Moldovei şi-a exprimat speranţa că UE va contribui de o manieră decisivă la soluţionarea conflictului transinstrean. „Considerăm că tergiveresarea, sub diverse pretexte, a procesului de soluţionare a conflictului are implicaţii negative pentru pacea şi securitatea regională. Respingem sugestiile cu referinţe la unele precedente şi un eventual transfer de soluţii de la un conflict la altul. Retragerea continuată a trupelor militare ruse şi a muniţiilor stocate, democratizarea regiunii, constituie premise indispensabile pentru găsirea unei soluţii viabile în conflictul transnistrean”, a spus Ghimpu. El a mai spus că ar trebui ca transmisia TVR să se reia în Republica Moldova, adăugând că  TVR Cultural  „ar trebui să înfiinţeze extensii” la Chişinău. „Contăm pe includerea postului Moldova 1 în pachetul unor companii de cablu din România”, a mai spus Ghimpu. În plus, Mihai Ghimpu a apreciat că, în contextul aderării României la Spaţiul Schengen în 2011, „ar fi bine ca împreună să examinăm extinderea termenului de valabilitate a vizelor, până la 5 ani, pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova”.