Miniştrii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri la Luxemburg strategia UE pentru regiunea Dunării adoptată de Comisia Europeană  în luna decembrie a anului trecut, potrivit unui comunicat al CE. Pregătirile pentru punerea în aplicare a strategiei sunt deja în curs de desfăşurare. Aproximativ 200 de acţiuni prioritare vor contribui la dezvoltarea potenţialului economic imens al regiunii şi la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în regiune. „Aprobarea de astăzi constituie o etapă importantă. De acum este responsabilitatea ţărilor dunărene, a regiunilor şi a părţilor implicate la faţa locului să facă eforturi de punere în aplicare, activitate care ar trebui să înceapă cât mai curând posibil. Până în anul 2020, regiunea Dunării ar trebui să ofere locuitorilor săi o calitate a vieţii ameliorată, mai multe oportunităţi economice, mai multe societăţi inovatoare creatoare de locuri de muncă, un mediu îmbunătăţit şi schimburi culturale mai intense. Succesul în regiunea Dunării va contribui la prosperitatea Europei în ansamblul său”, a declarat comisarul pentru politica regională, care a participat la reuniunea din Luxemburg, Johannes Hahn. Cu cei 100 de milioane de locuitori ai săi, o cincime din populaţia UE, regiunea Dunării este un factor cheie pentru bunăstarea UE în ansamblu. Multe din problemele regiunii sunt de natură transfrontalieră: inundaţiile, liniile de transport şi energetice, protecţia mediului şi securitatea, toate necesită o abordare unitară. Strategia se referă în principal la 14 ţări, dintre care opt sunt state membre (Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Republica Slovacă, Slovenia, Bulgaria şi România), iar şase sunt ţări nemembre ale UE (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Ucraina şi Moldova). „Organizaţiile reprezentând societatea civilă şi companiile private sunt, de asemenea, implicate în punerea în aplicare a acţiunilor şi proiectelor, precum şi în atingerea unor obiective precise”, se mai arată în comunicat. Strategia se bazează pe o nouă metodă lucru care are la bază o abordare „macro-regională”, urmând paşii strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Noutatea metodei constă în modul în care aceasta reuneşte ţări diferite în vederea cooperării pentru stabilirea obiectivelor, pentru alinierea fondurilor, precum şi pentru a-şi uni eforturile în vederea atingerii obiectivelor, Comisia urmând să joace un rol major în materie de coordonare. Strategia se axează pe patru piloni principali. Primul presupune interconectarea regiunii Dunării (îmbunătăţirea mobilităţii, încurajarea energiei durabile şi promovarea culturii şi a turismului). Proiectele din cadrul acestei priorităţi cuprind eliminarea navelor naufragiate şi a altor deşeuri din albia fluviului, terminalele multimodale din porturile fluviale pentru conectarea căilor navigabile interioare cu rețelele de transport rutier şi feroviar, completarea axei feroviare „magistrale” care face leagă Parisul de Budapesta, via Stuttgart, Ulm, München, Viena şi Bratislava, proiectul 4Biomass pentru promovarea energiilor regenerabile, pachetele de servicii turistice transnaţionale pentru excursii combinate tren-bicicletă-vapor de-a lungul Dunării. Cel de-al doilea pilon se referă la protecţia mediului în regiunea Dunării (refacerea calităţii apei, gestionarea riscurilor de mediu şi conservarea biodiversităţii). Proiectele cuprind construirea de zone tampon de-a lungul fluviului pentru reţinerea substanţelor nutritive, proiectul de cooperare „Dunărea albastră” privind tratarea apelor uzate urbane, reducerea reziduurilor farmaceutice din apă, refacerea zonelor inundabile pentru a ameliora protecţia împotriva inundațiilor, implementarea unei rețele de zone protejate.

De asemenea, un al pilon este creşterea prosperităţii regiunii Dunării (dezvoltarea potenţialului de cercetare, a educaţiei şi a tehnologiilor informaţiei, sprijinirea competitivităţii întreprinderilor şi realizarea de investiţii în competenţele populaţiei). Aceste acţiuni se vor concretiza sub forma unor centre comune de cercetare, a unor programe comune de educare şi formare profesională, a unor proiecte de ameliorare a utilizării serviciilor de administraţie şi sănătate online, a unor iniţiative de sprijin pentru comunităţile rome. Ultimul pilon prevede consolidarea regiunii Dunării (ameliorarea capacităţii instituţionale şi îmbunătăţirea cooperării în vederea combaterii crimei organizate). Exemplele de proiecte din această categorie includ formarea şi schimbul de bune practici, în special în domeniul gestionării finanţelor publice, instituirea unui forum al societăţii civile danubiene, elaborarea unor linii directoare comune pentru amenajarea teritoriului. Strategia este rezultatul unei consultări publice, proces care a debutat în februarie 2010. Obiectivul a constat în contactarea tuturor părţilor interesate şi în colectarea tuturor ideilor acestora pentru a se asigura că obiectivele sunt realiste şi că răspund necesităţilor efective ale locuitorilor regiunii. Comisia va monitoriza punerea în aplicare a strategiei şi va publica un prim raport la sfârşitul anului 2012.