Autorităţile ucrainene nu sunt îndreptăţite să efectueze lucrări în cadrul proiectului canalului de navigaţie de mare adâncime, până la respectarea tuturor normelor internaţionale de protecţie a mediului aplicabile în Delta Dunării, a precizat MAE. Ministrul ucrainean al transporturilor şi comunicaţiilor, Konstantin Efimenko, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că „susţine în totalitate” proiectul, care ar urma să fie gata până în 2011. „Susţin în totalitate proiectul canalului navigabil de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră şi voi face tot posibilul pentru a obţine avizele pozitive, în special din partea comisiilor ecologice”, a declarat Kostantin Efimenko, vineri, într-un comunicat. Datele publicate de Ministerul ucrainean al Transporturilor arată că numărul de nave care au trecut pe partea deja amenajată a canalului a fost de 1.413 în 2009, iar, în primele patru luni ale anului 2010, canalul a fost tranzitat de 460 de nave. Autorităţile de la Kiev au ţinut să arate că, pe măsură ce creşte traficul pe Bîstroe, el scade pe braţul Sulina al României. Kievul a calculat că, în perioada ianuarie-aprilie 2010, au trecut cu 31,3% mai puţine nave pe Sulina decât în aceeaşi perioadă pe Bîstroe. Pe de altă parte, compania care gestionează proiectul – Delta Lotsman – a anunţat că intenţionează să finalizeze lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011. Potrivit MAE, declaraţiile reprezentanţilor Ministerului Transporturilor din Ucraina prezintă, din nou, poziţia acestei instituţii ucrainene, care îşi promovează astfel propriul proiect. „Ministerul de Externe reiterează, în acest context, poziţia constantă a părţii române, potrivit căreia, până la respectarea tuturor normelor internaţionale de protecţie a mediului aplicabile în Delta Dunării, autorităţile ucrainene nu sunt îndreptăţite să efectueze lucrări în cadrul proiectului canalului de navigaţie de mare adâncime”, se arată în comunicat. „Ministerul afacerilor externe consideră că procedurile urmate de partea ucraineană pentru autorizarea lucrărilor nu corespund normelor şi standardelor internaţionale şi în special prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului de mediu în context transfrontieră. Această apreciere a fost confirmată şi de Comitetul de Implementare al Convenţiei de la Espoo, care a decis să recomande statelor părţi la Convenţie ca, în cursul următoarei reuniuni (din mai 2011), să reactiveze avertismentul pentru Ucraina (neactivat în octombrie 2008, în lipsa unor informaţii complete) referitor la nerespectarea obligaţiilor care îi revin în temeiul prevederilor Convenţiei sau să adopte un nou avertisment referitor la nerespectarea obligaţiilor menţionate”, adaugă MAE român. În opinia experţilor români, realizarea proiectului prezintă riscuri pentru starea mediului, inclusiv cu impact transfrontalier asupra României. Preocupările părţii române cu privire la efectele negative ale proiectului sunt de altfel împărtăşite de organizaţii internaţionale având competenţe în acest domeniu. Potrivit MAE, partea ucraineană continuă să prezinte proiectul canalului navigabil pe care doreşte să îl construiască în Delta Dunării ca pe un concurent economic al canalului Sulina pentru a distrage, astfel, atenţia de riscurile pentru starea mediului pe care proiectul ucrainean le provoacă. „Partea română consideră că navigaţia în Delta Dunării trebuie să se desfăşoare în condiţiile liberei concurenţe, însă cu respectarea prevederilor de drept internaţional relevante, atât în domeniul protecţiei mediului înconjurător, cât şi în alte domenii. În acest context, trebuie subliniat că România, prin administraţia Fluvială a Dunării de Jos, are obligaţia să asigure conform prevederilor Convenţiei de la Belgrad privind regimul navigaţiei pe Dunăre condiţiile corespunzătoare de navigaţie în sectorul Dunării maritime şi pe braţul Sulina până la vărsarea acestuia în Marea Neagră”, menţionează Ministerul de Externe.

Ministerul Afacerilor Externe continuă în prezent demersurile atât bilaterale, cât şi multilaterale în vederea determinării părţii ucrainene să  se conformeze normelor de drept internaţional aplicabile în ceea ce priveşte proiectul canalului de navigaţie din Delta Dunării. Autorităţile române (MAE, Ministerul Mediului şi Pădurilor) au solicitat recent, de mai multe, ori părţii ucrainene să respecte  cu bună-credinţă procedurile de consultare şi cooperare prevăzute de Convenţia Espoo şi a celorlalte convenţii internaţionale aplicabile.