Preşedintele Traian Băsescu a confirmat marţi în Parlament că România întâmpină  obstacole politice în calea aderării la Schengen, ridicate de unele state membre,dar a repetat că nu va accepta să se amestece criterii specifice reformei din justiţie cu criteriile tehnice de intrare în Schengen. „Intrarea în spaţiul Schengen în 2011 este un deziderat al nostru, al tuturor. Ne-am dorit libera circulaţie. O putem avea pe deplin, odată cu intrarea definitivă în spaţiul european fără graniţe. Ştim că trebuie respectate anumite criterii, dar, să recunoaştem, aici avem de trecut şi obstacole de ordin politic, obstacole ridicate de unele state membre. Nu vom accepta să amestecăm criterii specifice reformei din sistemul judiciar cu criteriile de aderare la spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele, marţi, în faţa plenului reunit. Chiar marţi, aflat la Bucureşti, secretarul de stat german pentru afaceri europene Werner Hoyer a sugerat că aderarea României la Schengen ar putea fi influenţată de reforma din justiţie şi de lupta anticorupţie, precizând că o ţară nu poate intra în Schengen dacă nu-şi respectă angajamentele asumate la aderarea în UE, o aluzie clară la ultimul raport pe justiţie al Comisiei Europene, din iulie, în care România primea criticile cele mai dure şi era acuzată, din cauza legii ANI, că nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate la aderare. Preşedintele Băsescu a respins, în iulie, această acuzaţie „dură” şi nejustificată, în opinia sa, conţinută în raport şi în acelaşi timp avertiza politicienii şi instituţiile abilitate că trebuie scrisă o nouă lege ANI, pentru a nu crea posibilitatea de a se face o legătură între MCV şi intrarea în spaţiul Schengen. Marţi, şeful statului le-a mulţumit aleşilor pentru adoptarea Codurilor şi a noii Legi ANI, precizând că Legea micii reforme din justiţie este determinantă pentru aderarea la spaţiul Schengen. Şeful statului a recunoscut însă că menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei „reprezintă un semn că România nu îşi îndeplineşte încă toate angajamentele luate la aderare la UE”. Preşedintele a subliniat, pe de altă parte, că România îşi doreşte să rezolve în mod european şi democratic, în colaborare strânsă cu partenerii săi europeni, orice probleme cauzate de unii cetăţeni români în afara graniţelor României. „România nu este şi nu va fi un exportator de infracţionalitate. Respingem orice încercare de a transfera probleme punctuale ale comunităţilor de migranţi de origine română asupra tuturor românilor”, a mai spus el. Decizia aderării unei ţări la Schengen este, în final, dincolo de îndeplinirea criteriilor tehnice, una de natură politică, ce presupune unanimitate în votul membrilor. Eventuala legătură între Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar fi o idee nouă. Anul trecut s-a vehiculat ideea de a face o legătură, în raportul UE pe justiţie, între progresele României în lupta împotriva corupţiei şi aderarea la Schengen, idee la care în final s-a renunţat. Argumentul celor care susţineau această legătură era că partenerii europeni nu pot avea încredere că o ţară cu probleme de corupţie în rândul justiţiei şi forţelor de ordine poate administra corect graniţele externe ale Uniunii Europene. România a depus un efort masiv în ultimii doi ani, din punct de vedere tehnic, pentru a se pregăti de intrarea în Schengen şi speră că se va alătura acestui spaţiu în martie 2011. Ideea de a lega aderarea României la Schengen de alte procese, care nu au legătură cu criteriile tehnice pe care o ţară le are de îndeplinit pentru a intra în acest spaţiu în care graniţele interne sunt desfiinţate, a fost readusă în discuţie recent de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, în contextul polemicii legate de repatrierile romilor. Lellouche a sugerat că Franţa ar putea bloca aderarea României la Schengen – ştiut fiind faptul că pentru această decizie este necesară unanimitatea în Consiliul European – din cauza proastei administrări a problematicii romilor de care dă dovadă Bucureştiul. Ulterior, aflat la Bucureşti, Lellouche a recunoscut că problema romilor nu poate fi un argument serios pentru ca o ţară să blocheze aderarea la Schengen a unui alt stat, dar a sugerat, în schimb, că s-ar putea face o legătură între MCV şi Schengen. Raportul din iulie elaborat de Comisia Europeană în legătură cu progresele făcute de România în aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare a fost deosebit de critic, în special din cauza Agenţiei Naţionale pentru Integritate. Practic, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că România că nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate la aderare, o acuzaţie de o gravitate fără precedent la adresa ţării noastre, care nu a mai figurat în rapoartele anterioare. Deşi autorităţile şi-au propus constant ridicarea acestui Mecanism, refoma justiţiei şi lupta anticorupţie au fost judecate ca fiind în continuare nesatisfăcătoare, astfel încât MCV a fost prelungit în fiecare an.