Liderul rebel cecen Doku Umarov, care a revendicat atentatele vizând metroul din Moscova din acest an, soldate cu moartea a 40 de persoane, se retrage de la conducerea mişcării separatiste din cauza vârstei. Într-o înregistrare video publicată pe internet, Umarov, în vârstă de 46 de ani, spune că îi predă puterea unui coleg mai tânăr. Liderul rebel cecen spune că bărbatul aflat lângă el, Aslambek Vadalov, poate conduce „mai energic”. El a avertizat, însă, că va purta în continuare „jihadul” împotriva regimului rus din Caucaz. Doku Umarov este unul dintre puţinii lideri rebeli care au supravieţuit războiului cu Rusia. El a fost ministru al securităţii în guvernul separatist, în perioada 1996 – 1999. Moscova şi Departamentul american de Stat îl consideră terorist. „Emir din Caucaz” şi lider al gherilei cecene, Douku Umarov, care a revendicat dublul atentat sinucigaş de la metroul din Moscova dn 29 martie, a luptat întotdeauna împotriva forţelor ruse, iniţial pentru a obţine independenţa Ceceniei, apoi în numele Allah. Acest bărbat cu barbă lungă şi neagră a devenit în iunie 2006 „preşedintele” separatist al Ceceniei, preluând conducerea gherilei antiruse, după ce predecesorul său, Abdul-Khalid Saidullaiev, a fost ucis într-o operaţiune militară. El a fost considerat un apropiat al mişcării radicale a lui Şamil Basaiev, pe care l-a numit vicepreşedinte cu puţin înainte de moartea acestuia, în iulie 2006. Dar în octombrie 2007, Umarov s-a îndepărtat de liderii istorici ai luptei împotriva independenţei cecene, precum „ministrul de externe” refugiat la Londra, Ahmed Zakaiev, proclamându-se la conducerea Emiratului din Caucaz, din care Cecenia este doar o provincie, la fel ca şi celelalte republice ruse din Caucaz. „Parlamentul” cecen în exil l-a demis de la „preşedinţie”, în timp ce el, deja „emir al Caucazului” a extins lupta la toate republicile din regiune, precum Inguşetia şi Daghestan. Luptând din prima clipă în primul război din Cecenia (1994-1996), la sfârşitul căruia a devenit general de brigadă şi a fost decorat cu ordinele „Onoarea poporului” şi „Eroul poporului”, Umarov a făcut parte din anturajul tuturor liderilor separatişti. Tată a şase copii, care şi-a pierdut doi fraţi în luptă, potrivit unei biografii oficiale publicate în 2006, el a fost „rănit de mai multe ori în lupta cu ocupanţii ruşi”. În timpul „preşedinţiei” lui Aslan Mashadov (1997-2005), Umarov a ocupat mai multe posturi-cheie, în special cel de şef al Consiliului de Securitate şi al Statului Major pentru lupta împotriva infracţionalităţii, deşi a fost acuzat de răpiri şi de atacuri vizând colaboratorii Parchetului separatist. Numit vicepreşedinte de Abdul-Khalid Saidullaiev, el l-a înlocuit pe acesta la moartea lui. Dar sub conducerea sa, puterea gherilei din Cecenia a slăbit, în urma luptei grele cu forţele ruse şi aliaţii lor ceceni, conduşi de preşedintele prorus Ramzan Kadîrov. Semn al unei relative stabilizări, Rusia a încheiat în cele din urmă, în aprilie 2009, operaţiunea antiterosită desfăşurată în republică timp de un deceniu. Într-o declaraţie video publicată miercuri pe site-ul separatist cecen Kavkazcenter.com, Doku Umarov a revendicat atentatele comise luni la metroul din Moscova, ce au provocat moartea a 39 de persoane. El a afirmat că a fost vorba de un act de „răzbunare” pentru operaţiunile forţelor ruse din Caucaz. Umarov a acuzat locuitorii Rusiei că nu reacţionează la „crimele comise de bandele lor sub comandamentul lui Vladimir Putin”, premierul rus. El a ameninţat ţara cu noi violenţe.

Soarta acestui lider separatist, căruia susţinătorii săi îi spune Dookku Abu Usman, face în mod regulat obiectul speculaţiilor. În iunie 2009, presa rusă  a scris că a fost ucis într-o operaţiune specială a forţelor ruse.