Consiliul UE, reunit luni la nivel de miniştri de externe, a adoptat Concluziile privind Republica Moldova, un document în care sunt salutate evoluţiile pozitive din ultimul an în relaţia UE – Chişinău şi este subliniată importanţa viitoarelor alegeri pentru consolidarea instituţiilor democratice. Documentul se referă şi la liberalizarea vizelor, cerând Comisiei un Plan de acţiuni concret şi menţionează disponibilitatea Bruxelles-ului de a debloca noi fonduri destinate Chişinăului. Pe de altă parte, şefii diplomaţiilor au amintit şi de problematica transnistreană, iar România a cerut ca în dialogul cu Kievul să fie subliniată necesitatea continuării eforturilor pentru reglementarea conflictului şi pentru reluarea negocierilor în formula 5 plus 2. O altă cerere formulată de România în Consiliul UE se referă la includerea securităţii energetice pe agenda dialogului bilateral atât cu SUA, cât şi cu Ucraina. SUA susţin proiectul european al gazoductului Nabucco, iar în ceea ce priveşte Ucraina, Europa a avut de suferit în câteva rânduri, în plină iarnă, de pe urma conflictului dintre Kiev şi Moscova referitor la preţul gazelor. România a fost reprezentată la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), care s-a desfăşurat la Luxemburg, de secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu. Consiliul a adoptat documentul intitulat „Concluzii privind Republica Moldova”, fiind salutate evoluţiile pozitive din ultimul an în relaţia UE – Republica Moldova, informează MAE. Prin acest document, Consiliul recunoaşte aspiraţiile europene ale Chişinăului şi salută eforturile acestuia pentru asociere politică şi integrare economică în UE. Este exprimată disponibilitatea UE de a continua acordarea de asistenţă tehnică şi financiară. Sunt evidenţiate pregătirile pentru negocierea unui Acord aprofundat şi comprehensiv de liber-schimb şi este subliniată importanţa viitoarelor alegeri pentru consolidarea instituţiilor democratice. În acelaşi timp, este dat un semnal important în privinţa procesului de liberalizare a vizelor, Comisia fiind invitată să pregătească un Plan de acţiune în acest sens, care va cuprinde un set precis de condiţii de îndeplinit în vederea liberalizării vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cu privire la dosarul transnistrean, Consiliul salută politica de angajare constructivă a Republicii Moldova şi reiterează sprijinul pentru soluţionarea durabilă a conflictului, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, pronunţându-se, totodată, pentru reluarea negocierilor formale 5+2 cât mai curând posibil. MAE salută adoptarea acestor Concluzii, la redactarea şi finalizarea cărora a contribuit substanţial, şi apreciază că ele reprezintă un mesaj politic puternic de încurajare a guvernării democratice de la Chişinău să continue eforturile depuse în ultimul an pentru apropierea de UE. Pe de altă parte, Consiliul a abordat agenda internaţională a summit-urilor UE-SUA, UE-Ucraina şi cel al Uniunii pentru Mediterana (UpM), precum şi principalele mesaje pe care Uniunea le va transmite partenerilor. În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa abordării, pe agenda summit-ului UE – SUA, printre altele, a tematicii economice şi a securităţii energetice, precum şi gestionarea crizelor. În ceea ce priveşte summit-ul cu Ucraina, a evidenţiat, de asemenea, necesitatea abordării, în dialogul bilateral, a aspectelor legate de securitatea energetică, precum şi continuarea eforturilor pentru soluţionarea conflictului transnistrean şi reluarea dialogului în formatul formal „5+2”. Consiliul a mai adoptat marţi Concluzii privind Parteneriatul Estic, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Uzbekistan şi Sahel.

Miniştrii de externe au discutat, de asemenea, despre perspectivele Politicii Europene de Vecinătate (PEV). A fost confirmată organizarea, în februarie 2011, a unei conferinţe tematice PEV. Partea română a arătat că substanţializarea rolului UE,  ca actor global, în relaţia cu vecinii şi partenerii regionali trebuie să devină o prioritate a politicii externe a Uniunii. Este necesară o abordare coerentă şi strategică în domeniu, care să ia în considerare şi dimensiunea regională, ca valoare adăugată în soluţionarea unor aspecte specifice de comun interes, spune MAE. În ceea ce priveşte relaţia UE-Georgia, miniştrii de externe au evaluat stadiul actual al cooperării.

În pregătirea acestei dezbateri, în marja Consiliului Afaceri Externe, secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat la reuniunea Noului Grup de Prieteni ai Georgiei. În cadrul întâlnirii a subliniat sprijinul ferm al României pentru relaţia UE – Georgia şi pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale acestui stat. Aurescu a arătat că este necesar ca UE să continue să încurajeze eforturile Georgiei de apropiere de UE şi de reformă democratică internă, poziţie exprimată ulterior şi în cadrul dezbaterilor din CAE. Demnitarul român a exprimat, totodată, susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, subliniind contribuţia substanţială a contingentului român în cadrul Misiunii UE de monitorizare (EUMM) din Georgia. Consiliul a mai abordat evoluţiile în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu (PPOM), Înaltul Reprezentant Catherine Ashton informând cu privire la rezultatele vizitei sale recente în regiune şi contactele cu părţile participante în proces. În relaţia cu Cuba, miniştrii de externe au examinat evoluţiile recente în vederea analizării Poziţiei Comune şi a evoluţiei dialogului politic UE – Cuba. De asemenea, miniştrii au abordat situaţia de securitate din Sahel. În marja CAE, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut întrevederi cu secretari de stat pentru afaceri europene din Bulgaria, respectiv Olanda, informează MAE.