Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut vineri seara liderilor tuturor ţărilor din UE să aprobe „de îndată ce va fi posibil” crearea unui mecanism de ajutor pentru Grecia, punând astfel presiune asupra Germaniei, reticentă pe această temă. „Nu mai putem prelungi situaţia actuală”, a spus Barroso într-o declaraţie făcută la Bruxelles. „Le cer liderilor UE să se pună de acord asupra acestui instrument de îndată ce va fi posibil”, a adăugat Barroso, care are în vedere summitul prevăzut pentru joia şi vinerea viitoare la Bruxelles. „Crearea acestui instrument nu implică activarea sa imediată”, a precizat şeful Comisiei Europene, în încercarea de a oferi asigurări Germaniei. Barroso a lansat astfel un apel implicit către cancelarul german Angela Merkel, care continuă să refuze ideea unui plan european pentru ajutarea financiară a Greciei, pe motiv că acest fapt ar trimite un semnal prost. Mecanismul în discuţie „va fi un sistem de împrumuturi bilaterale coordonate” din partea ţărilor partenere ale Greciei din zona euro, în „condiţii stricte” şi cu respectarea tratatului UE, care interzice salvarea unei ţări din Eurogrup, a subliniat Barroso. El a insistat asupra necesităţii de a obţine un acord pe tema „unui instrument al zonei euro”, pilotat de „zona euro şi de instituţiile sale”. Preşedintele CE a exclus în acelaşi timp posibilitatea ca Fondul Monetar Internaţional să poată participa la acest instrument printr-o contribuţie financiară proprie. Barroso a refuzat pur şi simplu să „facă speculaţii” în legătură cu această ipoteză. Însă preşedintele executivului european nu a dorit să dea detalii despre modalităţile mecanismului de ajutor. Potrivit unei surse europene apropiate discuţiilor, suma de care Grecia ar avea nevoie este „ceva mai mare de 22 de miliarde de euro”. Planul de ajutor al zonei euro care în prezent se află în curs de examinare ar permite Greciei să se împrumute la „rate ale dobânzii mai mici decât cele care se practică în prezent pe piaţă”, potrivit acestei surse. La ultima sa emitere de obligaţiuni, Atena a trebuit să-şi ia angajamentul că va da o dobândă de 6%, adică de două ori mai mare decât ceea ce trebuie să achite Germania pentru a se împrumuta. Potrivit unei alte surse europene, mai multe bănci şi instituţii financiare ar fi luate în calcul pentru a acorda, la momentul potrivit, împrumuturi Greciei. Printre ele se numără Casa de Depuneri din Franţa, o instituţie financiară publică, banca franco-belgiană Dexia şi, dacă Berlinul îşi va da acordul, bănci regionale publice germane. Miniştrii de finanţe din zona euro s-au pus de acord luni asupra liniilor generale ale unui asemenea plan. Însă acest mecanism inedit în istoria zonei euro trebuie să fie validat politic de şefii de stat şi de guvern din UE pentru a putea fi declanşat când va veni momentul. Cancelarul german Angela Merkel a refuzat până în prezent să aprobe mecanismul, cu riscul de a-şi contrazice propriul ministru de finanţe, Wolfgang Schauble.