Cercetările în dosarul Revoluţiei vor fi continuate de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică  a Parchetului General, după ce Secţia Parchetelor Militare şi-a declinat competenţa, se arată într-un răspuns al Parchetului trimis Asociaţiei 21 Decembrie şi dat publicităţii marţi de Teodor Mărieş. „Prin ordonanţa nr. 97/P/1990, din data de 18.04.2011, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia Parchetelor Militare, în temeiul art.45 rap. la 42 C.pr.pen, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a dosarului nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri, în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în răspunsul Secţiei Parchetelor Militare, din data de 18 aprilie 2011, remis Asociaţiei 21 Decembrie. Teodor Mărieş consideră că din 2007, când dosarul Revoluţiei a fost împărţit printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o parte civilă şi o parte militară-aflată în competenţa Secţiei Parchetelor Militare, şi până în prezent, cercetările au stagnat. „Firesc ar fi ca acest dosar să se reunească prin conexare, militar şi civil, şi să se continue cercetările până la intrarea termenului de prescripţie, care va fi anul viitor”, a spus Mărieş, care a considerat că inactivitatea procurorilor din ultimii ani se poate justifica tocmai prin apropierea termenului de prescripţie. Potrivit lui Mărieş, singura soluţie pentru ca cercetările în dosarul Revoluţiei să continue şi după prescripţie este adoptarea în Parlament a unei legi prin care faptele de care se fac vinovaţi cei din dosar să fie declarate imprescriptibile. La rândul său, fostul procuror Dan Voinea, a declarat că, în opinia sa, infracţiunile din acest dosar sunt prin natura lor imprescriptibile. „Dacă ne uităm în rezoluţia de începere a urmăririi penale vom vedea că sunt infracţiuni imprescriptibile pentru că e vorba de acte săvârşite împotriva umanităţii, a păcii şi omeniei. Nu mai avem nevoie să mergem pe infracţiuni prescriptibile de drept comun, pentru că deja le aveam pe acestea imprescriptibile”, a susţinut Voinea. Totuşi, Voinea a afirmat că nu se aşteaptă ca, odată cu declinarea dosarului către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, cercetările în acest caz să avanseze. „În crimele din decembrie 1989 sunt complici foarte mulţi dintre demnitarii de astăzi, de aceea eu nu mă aştept la o soluţie favorabilă victimelor Revoluţiei. Sunt convins că nu vor merge mai departe cu cercetările decât am mers eu, în perioada 2005-2007, când m-am ocupat de acest dosar”, a mai spus Voinea. Teodor Mărieş şi Dan Voinea au susţinut că vor face memorii către instituţiile abilitate ale statului pentru luarea unor măsuri în cazul tergiversării timp de aproape 4 ani a Dosarului Revoluţiei. „O să mă asigur că dosarul va ajunge la preşedintele Băsescu, ca să vadă cu ochii lui ce este în el”, a completat Mărieş. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele militare din teritoriu au înregistrat 4.495 de dosare penale referitoare la Revoluţia din decembrie 1989, în 112 din cauze fiind trimise în judecată 245 de persoane, se arată într-un comunicat al Parchetului General. Potrivit comunicatului Parchetului General, din cele 4.495 de dosare referitoare la revoluţia din decembrie 1989, în 2.894 de cauze au fost efectuate cercetări de către Secţia Parchetelor Militare şi Parchetul Militar Bucureşti, iar în 1.601 dosare de către unităţile militare de parchet din teritoriu. De asemenea, din totalul dosarelor instrumentate, un număr de 3.135 au avut ca obiect uciderea sau rănirea unor persoane (818 dosare privind perioada 17 – 22 decembrie 1989, iar 2.317 cauze privind perioada de după 22 decembrie 1989). De asemenea, din totalul de 3.135 de dosare instrumentate de parchetele militare, Secţia Parchetelor Militare şi Parchetul Militar Bucureşti au instrumentat 2.311, 647 de cauze privind perioada de până la 22.12.1989, iar 1.664 de dosare privind perioada următoare. Pe de altă parte, arată Parchetul General, într-un număr de  112 cauze, din totalul de 4.495, au fost trimişi în judecată, de către Secţia Parchetelor Militare şi parchetele militare din subordine, 245 de inculpaţi, dintre care şase generali, 32 de ofiţeri, nouă subofiţeri şi 35 militari în termen din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), precum şi 12 generali, 73 de ofiţeri, opt subofiţeri şi un militar în termen din cadrul Ministerului de Interne, dar şi 69 de civili. În finalul comunicatului de presă, Parchetul General arată că „în dosarele aflate în instrumentarea procurorilor s-a lucrat în mod constant, într-un ritm susţinut, în vederea finalizării acestor cauze”. Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, declara în decembrie 2009 că la 20 de ani de la sângeroasa „revoluţie” din România, două dosare în privinţa persoanelor ucise şi rănite în decembrie 1989 nu au ajuns la niciun rezultat – un „eşec” pentru justiţie. Cele două anchete nefinalizate se referă la 48 de persoane moarte după 22 decembrie la Bucureşti, Braşov şi Slobozia, precum şi la 150 de răniţi. „În prezent, şapte procurori au fost degrevaţi de toate misiunile lor pentru a se concentra asupra acestor cazuri”, a subliniat Kovesi. În 2008, Consiliul Suprem al Magistraturii a iniţiat sancţiuni disciplinare împotriva procurorului Dan Voinea, care se ocupa de aceste dosare. În ciuda eşecului în aceste două dosare, Kovesi a dat asigurări că justiţia a reuşit să sancţioneze o parte dintre cei vinovaţi: 245 de persoane au fost trimise în faţa tribunalelor pentru evenimentele din 1989 – generali, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist. Unii au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, alţii la pedepse de 15 ani. Unii condamnaţi au fost graţiaţi totuşi de fostul preşedinte Iliescu, în anii ’90.