Corupţia produce economiei UE un prejudiciu anual de 120 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă  1% din PIB-ul UE, o sumă comparabilă cu bugetul anual al Uniunii Europene, arată un comunicat al Comisiei Europene, care a propus un mecanism de monitorizare valabil pentru toate statele UE. Acest nou mecanism, intitulat „Raportul anticorupție al UE”, îşi propune să monitorizeze și să evalueze eforturile statelor membre de combatere a corupției și, de asemenea, să încurajeze un angajament politic mai susținut al statelor membre. Raportul anticorupție al UE va identifica tendințele și punctele slabe care necesită o soluție și, în același timp, va stimula schimbul de experiență inter pares și schimbul de cele mai bune practici. Raportul va fi emis de Comisie la fiecare doi ani, începând din 2013, și se va întemeia pe informațiile primite din diferite surse, inclusiv prin intermediul mecanismelor actuale de monitorizare (Consiliul Europei, OCDE și Organizația Națiunilor Unite), de la experți independenți, părți interesate și societatea civilă. În paralel, UE ar trebui să negocieze participarea sa în cadrul Grupului de State împotriva Corupției din Consiliul Europei (GRECO), pentru crearea de sinergii între cele două mecanisme. Comisia va continua inițiativa prin propunerea, spre sfârșitul anului, a unor norme modernizate ale UE privind confiscarea activelor obținute din criminalitate, a unei strategii de ameliorare a investigațiilor în domeniul infracționalității financiare în statele membre în anul 2012, precum și a unui plan de acțiune pentru ameliorarea datelor statistice privind criminalitatea. Comisia, împreună cu agențiile UE, cum ar fi Europol, Eurojust, CEPOL și OLAF, va intensifica acțiunile de cooperare judiciară și polițienească și va îmbunătăți formarea funcționarilor care au răspunderea aplicării legii. Comisia va acționa pentru modernizarea normelor UE privind achizițiile publice, a standardelor contabile și a normelor de audit pentru întreprinderile din UE. De asemenea, în 2011, Comisia va adopta o strategie pentru combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale UE. În paralel, Comisia va pune un accent mai puternic pe aspectele luptei anticorupție în cadrul procesului de extindere a UE și, împreună cu Înaltul Reprezentant, în cadrul politicii noastre de vecinătate. În politicile noastre de cooperare și dezvoltare se va recurge mai mult la condiționalitate. Acest mecanism va ajuta statele membre să îmbunătățească procesul de punere în aplicare a legislației, să implementeze pe deplin angajamentele internaționale pe care și le-au asumat și să consolideze coerența politicilor și acțiunilor pe care le întreprind pentru combaterea corupției, arată CE. Patru din cinci cetățeni ai Uniunii Europene consideră corupția drept o problemă majoră în statul membru din care fac parte. Indiferent de natura și de amploarea corupției, aceasta afectează toate statele membre, precum și Uniunea Europeană în ansamblu, prin scăderea investițiilor, prin impactul negativ asupra funcționării echitabile a pieței interne și prin reducerea finanțelor publice. Corupția poate îmbrăca diferite forme, de exemplu corupția în mediul politic, acte de corupție comise de grupări ale criminalității organizate sau împreună cu astfel de grupări, acte de corupție între persoane private sau acte de corupție cunoscute sub denumirea de „mica corupție”, iar aceste abuzuri de putere prin care se urmărește obținerea unor foloase în beneficiul propriu sunt inacceptabile și pot avea efecte grave, consideră CE. În consecință, spune comunicatul Comisiei Europene, este evident că acest tip de criminalitate trebuie combătut printr-un angajament politic ferm. Pentru abordarea cu mai multă eficiență a problemelor corupției, statele membre ar trebui să îmbunătățească modul de implementare a instrumentelor juridice de combatere a corupției existente la nivel european și internațional. De asemenea, în toate politicile sale relevante, atât interne, cât și externe, UE ar trebui să pună un accent mai mare pe aspectele corupției. Setul de măsuri adoptat face parte dintr-un program mai amplu de protejare a economiei licite europene, în conformitate cu „Strategia de securitate internă a UE în acțiune”, prezentată de Comisie în noiembrie 2010.