Raţiunile de politică  internă par a determina Finlanda să se opună, la rândul său, extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria. La aceste raţiuni interne, se adaugă şi demersurile insistente ale Olandei pe lângă partea finlandeză de a nu rămâne izolată în Consiliul JAI în poziţia adoptată în legătură cu aderarea României la Schengen, susţin sursele menţionate. Noul guvern finlandez învestit  în iunie 2011 are o abordare mai eurosceptică  şi mai strictă în ceea ce priveşte participarea Finlandei în UE. Deşi a anuntat prin programul de guvernare că susţine asigurarea libertăţii de mişcare pe baza acordului Schengen, creşterea curentului eurosceptic şi anti-imigraţionist reflectat inclusiv prin intrarea în Parlament a Partidului Adevăraţilor Finlandezi (partid eurosceptic şi populist) face guvernul finlandez să aibă mai degrabă o abordare prudentă faţă de consolidarea cooperării în UE. Recent,  Finlanda a fost  unul dintre statele din zona euro care a insistat ca alocarea asistenţei financiare pentru Grecia, aflată într-o situaţie economică dificilă, să fie condiţionată de includerea în „pachetul elen” a unor garanţii colaterale pentru acoperirea riscurilor derivate din garanţiile statelor membre la EFSF (European Financial Stability Facility). Guvernul olandez a decis săptămâna trecută să blocheze pentru moment aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. Ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, a afirmat că cele două ţări nu vor putea păzi frontierele externe ale UE. Clasa politică olandeză este în marea ei majoritate foarte nemulţumită de performanţele Bucureştiului şi ale Sofiei privind lupta împotriva corupţiei. Miniştrii de interne ai UE urmează să discute la 22 septembrie extinderea spaţiului Schengen. Pentru o decizie pozitivă, este nevoie însă de unanimitate, iar în absenţa acesteia, decizia extinderii va fi amânată. România şi Bulgaria sperau ca la reuniunea din 22 septembrie să fie luată o decizie privind o aderare în două etape: prima etapă, în acest an, cu intrarea în Schengen a frontierelor aeriene şi maritime; a doua, anul viitor, cu frontierele terestre. În ultimele luni, cele două ţări reuşiseră, cu ajutorul presedinţiei poloneze a UE , să schimbe poziţia altor ţări ca Franţa şi Germania, care legau aderarea la Schengen de problema corupţiei. România şi Bulgaria şi-au încheiat pregătirea tehnică pentru a adera la Spaţiul Schengen, fapt confirmat de rapoartele făcute pe teren în 2010 şi 2011 de experţii comunitari. Surse de la Bruxelles au declarat pentru NewsIn că în actualele condiţii există posibilitatea ca subiectul aderării României la Schengen să fie scos de pe agenda Consiliului JAI din 22 septembrie şi amânat pentru următoarea reuniune. România ar obţine astfel timp pentru a continua negocierile şi a găsi o soluţie avantajoasă la această problemă.