Ministrul francez al apărării, Herve Morin, a cerut miercuri o serie de clarificări pe tema apărării antirachetă, pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a prezentat-o drept „o misiune” a Alianţei. „Avem nevoie de clarificări: costul programului, analizarea ameninţării, rolul europenilor, ştiind că propunerile americane vorbesc despre comandament şi control”, a spus Morin, într-o conferinţă de presă comună cu Rasmussen. „Cărei ameninţări îi răspunde, cu ce riscuri?”, s-a întrebat el. Anterior, Rasmussen a amintit că vrea o decizie la summitul NATO din Lisabona, din noiembrie. „Ne confruntăm cu o ameninţare reală, anume Iranul”, a spus el, precizând că „apărarea antirachetă trebuie definită ca o misiune a Alianţei”. Morin consideră însă că, ţinând cont de „actualele constrângeri bugetare, programul nu trebuie realizat în detrimentul capacităţilor militare care le lipsesc deja europenilor” sau Alianţei Nord-Atlantice, cum ar fi „elicopterele sau mijloacele de transport”. „Apărarea antirachetă trebuie concepută mai degrabă ca ceva complementar intimidării nucleare”, a adăugat Morin. „Nu aş dori ca aceasta să influenţeze spiritul apărării”, a insistat ministrul francez al apărării. Rasmussen a cerut deja Europei să investească masiv în apărarea antirachetă. Cei doi oficiali au lăsat, de asemenea, să se vadă divergenţele privind competenţele NATO. Potrivit lui Rasmussen, care a afirmat la începutul lunii februarie că Alianţa se va transforma într-un forum privind securitatea mondială, „angajamentul la nivel global este crucial pentru îndeplinirea misiunilor Alianţei”. Pentru a căuta o soluţie în Afganistan, a spus el, trebuie „implicat Pakistanul, India, China şi alte ţări vecine”, „Alianţa este în principal militară dar, în prezent, trebuie, de asemenea, inclusă dimensiunea politică pentru a reuşi în domeniul militar”, a adăugat el. „Credem că Alianţa Nord-Atlantică nu trebuie să se extindă pe termen nelimitat, cu riscul de a se dilua”, a replicat Morin. „Pentru noi, este foarte clar, Alianţa Atlantică este o alianţă militară”, a subliniat el. Ministrul francez al apărării l-a asigurat însă pe secretarul general al Alianţei de „susţinerea totală” în ceea ce priveşte reforma structurilor NATO, adăugând că este necesar „un sistem mai puţin birocratic, mai puţine state majore şi economii de funcţionare”. „Ideea este să avem obiective foarte precise, în special cantitative privind reducerea efectivelor pe care Alianţa le-ar putea iniţia”, a adăugat Morin.