Franţa îşi menţine obiecţiile în privinţa aderării României la Schengen şi cere mai multe progrese înainte de a-şi retrage veto-ul, dar ministrul de externe Alain Juppe a adus, marţi, în discuţie „îmbunătăţirea informaţiei” în plan bilateral, nu numai european, pentru a depăşi problemele existente. „Există un anumit număr de condiiţii care trebuie îndeplinite pentru aderarea la Schengen, salut eforturile care au fost făcute, măsurile care au fost luate în domeniul funcţionării justiţiei, considerăm că mai sunt progrese îndeplinit şi vom lucra la aceasta, pe de o parte, îmbunăţind informaţia bilaterală şi, apoi, în cadru european”, a declarat Juppe după întrevederea avută la Paris cu omologul său român, Teodor Baconschi. La rândul său, ministrul Baconschi a spus că partea română este de acord că dosarul Schengen are şi o componentă bilaterală. El a menţionat că, în afară de cadrul european clasic al COREPER, „România ar dori să coopereze cu toţi experţii francezi pentru a furniza, în timp real, informaţii complementare privind progresele în implementarea acquis-ului Schengen”. „Trebuie spus sincer tot ceea ce rămâne de corectat”, a subliniat şeful diplomaţiei române, aflat în prima sa vizită oficială la Paris după izbucnirea polemicii franco-române pe tema romilor şi a aderării la Schengen. La finalul discuţiilor, ministrul Alain Juppe a declarat că a fost abordată „într-o manieră amicală şi deschisă” chestiunea foarte sensibilă a aderării României la spaţiul Schengen. „Nu există nicio ambiguitate pentru noi. România are vocaţia de a se alătura spaţiului Schengen – de îndată ce toate condiţiile de aderare vor fi îndeplinite şi noi susţinem România în acest sens”, a asigurat ministrul francez de externe. El a adăugat că „eforturi considerabile au fost realizate de România”, dar, din punctul de vedere al Franţei, dar şi din punct de vedere european, nu s-a ajuns încă la final de drum. „Mai avem de lucru pentru ca ansamblul condiţiilor indispensabile să fie îndeplinite şi vom depune eforturi în cadru european pentru a avansa cât mai curând posibil”, a arătat şeful diplomaţiei de la Paris, într-o aluzie evidentă la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ce priveşte reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România. Întrebat care sunt concret criteriile pe care trebuie să mai le îndeplinească România pentru aderarea la Schengen, ministrul Alain Juppe a evitat un răspuns detaliat, dar a subliniat că partea franceză va conlucra cu partea română pentru surmontarea problemelor. Ministrul francez de externe a subliniat, pe de altă parte, că relaţia dintre România şi Franţa nu se reduce la Schengen şi a menţionat relaţiile economice şi culturale franco-române, precizând că a făcut un „tur complet” împreună cu omologul român al relaţiei bilaterale. „Nu avem motive să nu ne simţim apropiaţi, avem motive istorice, motive foarte contemporane, motive culturale şi lingvistice, pe care le cunoaşteţi cu toţii. Dar, de asemenea, avem şi motive economice, deoarce Franţa este foarte prezentă pe plan economic în România, fie că este vorba despre investiţii, fie despre comerţ. Am făcut un tur complet al relaţiilor noastre biletareale, care sunt categoric bune”, consideră Juppe. Şeful diplomaţiei franceze a mai afirmat că a evocat la discuţiile cu ministrul Teodor Baconschi şi subiecte europene şi a constatat că în special în ceea ce priveşte perspectiva financiară europeană post-2013 România şi Franţa au poziţii apropiate. Ministrul Alain Juppe a făcut, de asemenea, referire la dorinţa de a menţine o Politică Agricolă Comună puternică. „Trăim într-o lume în care agricultura este o bogăţie esenţială pentru Europa şi ar fi o greşeală gravă să fie diminuate mijloacele financiare pe care le consacrăm PAC”, a apreciat şeful diplomaţiei franceze. La rândul său, ministrul Teodor Baconschi şi-a exprimat speranţa că, î n spiritul parteneriatului strategic româno-francez, Parisul şi Bucureştiul vor putea conlucra într-o manieră constructivă, constantă, în toate dosarele, pentru găsirea unei soluţii realiste, convenabile pentru cele două ţări. „Personal, lucrez de câţiva ani pentru impulsionarea dialogului politic între România şi Franţa. Sunt convins că vom putea conlucra pentru găsirea unei soluţii şi în chestiunea spaţiului Schengen”, a declarat ministrul român de externe, care a fost ambasador al României la Paris înainte de a prelua portofoliul Externelor, la sfârşitul anului 2009. În acest context, ministrul Teodor Baconschi l-a invitat pe omologul său francez în vizită la Bucureşti şi, de asemenea, şi-a exprimat speranţa că parteneriatul istoric franco-român „va avea un viitor la fel de strălucitor ca şi trecutul său”. Un alt subiect al discuţiilor asupra căruia au fost identificate puncte de vedere convergente l-a constituit importanţa asigurării echilibrului între dimensiunea sudică şi cea estică a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene. Referitor la relaţia UE cu Republica Moldova, ministrul Baconschi a evidenţiat necesitatea de a consolida susţinerea Uniunii pentru eforturile europene ale autorităţilor de la Chişinău şi a mulţumit părţii franceze pentru organizarea, împreună cu România, a celei de a patra Reuniuni a „Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova”, care va avea loc la Luxemburg, la 12 aprilie. „L-am asigurat pe colegul meu că Franţa va participa la viitoarea reuniune a Grupului de prieteni ai R. Moldova”, a spus Juppe. Situaţia din nordul Africii, cu accent pe Libia a făcut, de asemenea, obiectului unui schimb de opinii. „Am vorbit, de asemenea, despre dosarele de actualitate, fie că este vorba despre Libia, şi mulţumesc României pentru susţinerea iniţiativelor noastre la Consiliului European sau la reuniunile internaţionale”, a mai afirmat ministrul francez de externe. Dosarul Libia, cel puţin în discuţiile de la început, nu a părut să fie unul dintre punctele în care România şi Franţa au avut puncte de convergenţă. Dacă Franţa a recunoscut imediat Consiliul Naţional de Tranziţie al rebelilor libieni, România a subliniat că acest consiliu, din care fac parte foste figuri importante ale regimului Gaddafi, nu trebuie privit ca unic interlocutor. Potrivit presei, poziţia preşedintelui Traian Băsescu la summitul european consacrat situaţiei din Libia ar fi determinat o ieşire nervoasă din partea preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, ceea ce a făcut-o pe cancelarul german Angela Merkel să intervină şi să facă un apel la calm. Ulterior, preşedintele român a infirmat că aşa ar fi stat lucrurile. Germania şi Franţa s-au situat pe poziţii divergente în privinţa modului în care blocul european ar trebui să reacţioneze la criza din Libia, iar în această polemică, potrivit presei internaţionale, România părea să se fi raliat poziţiei germane.