Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie pentru nereguli descoperite în activitatea Poştei Române din perioada 2009-2011, legate de încălcarea de către fosta conducere a companiei a normativelor legale de cheltuieli, cu posibile fapte penale asociate cu infracţiunea de abuz în serviciu. Neregulile au fost identificate de către inspectorii Corpului de Control al premierului, care au calculat pentru intervalul 2009-2011 o pierdere totală de peste 485 milioane lei la nivelul companiei Poşta Română, au declarat surse oficiale. Corpul de control al primului-ministru a finalizat acţiunea de control la Poşta Română, iar raportul redactat arată că, în anii 2009, 2010 şi 2011, conducerea Poştei, respectiv Consiliul de Administraţie şi conducerea operativă, a pus în executare bugetele de venituri şi cheltuieli cu încălcarea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor, prin care aceste bugete au fost aprobate, şi prin încălcarea dispoziţiilor imperative ale actelor normative (hotărâri de guvern) care au aprobat respectivele bugete. Încălcarea dispoziţiilor imperative ale actelor normative care au aprobat bugetele de venituri şi cheltuieli ale CN Poşta Română, aferente anilor 2009, 2010 şi 2011, s-a realizat prin depăşirea limitelor maximale ale cheltuielilor totale aprobate şi fără a se respecta prevederea legală ca nivelul cheltuielilor să fie proporţional cu veniturile efectiv realizate, este concluzia inspectorilor. „Modul în care a acţionat conducerea Poştei Române a determinat înregistrarea de către companie a unor pierderi în sumă totală cumulată de 485.512.396 lei, sumă care rezultă din cumularea pierderilor anuale înregistrate în perioada 2009-2011”, potrivit raportului de control. La capitolul concluzii, raportul conţine ideea că au fost constatate mai multe „fapte posibile de natură penală care s-ar asocia cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată”. „Din acest motiv, în cel mai scurt, raportul va fi înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, au declarat sursele citate. Premierul Victor Ponta a anunţat, în luna mai, că va trimite Corpul de Control să verifice situaţia de la Poşta Română, aflată în pericol de insolvenţă, spunând că fosta conducere a companiei, cu asistenţa juridică a unui avocat „cunoscut colegilor din PNL”, a pierdut toate procesele aflate pe rolul instanţelor, în dosare cu sume cumulate de 103 milioane lei, şi înregistrează datorii de 110 milioane lei către ANAF. Şeful Guvernului a precizat că acţiunile de control vor începe joi şi vor fi derulate împreună cu inspectorii ministerelor de Interne şi Finanţelor. Avocatul Valeriu Stoica (membru PDL) a transmis atunci că şeful Guvernului face confuzie între „sancţionarea contravenţională” a Poştei de către Consiliul Concurenţei şi „cererea de suspendare a executării” deciziei, precizând că nu a reprezentat compania „în cadrul investigaţiei de concurenţă”. Tot în luna mai, ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, a declarat că Poşta Română a înregistrat în ultimii trei ani pierderi de aproape 500 milioane lei, pentru că „a fost furată mult şi sistematic” de protejaţii cuplului Boc-Anastase. „Cuplul Boc-Anastase mai avea puţin şi băga Poşta Română în faliment, o societate cu peste 35.000 de angajaţi şi o vechime de 120 de ani. În intervalul 2008-2010, Poşta a acumulat pierderi de 485 milioane de lei, la care se adaugă o amenda aplicată de Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, plus o serie de obligaţii de plată către diverşi furnizori şi bugete ale statului de peste 400 milioane de lei”, a spus Nica. El a adăugat că, fără măsurile de restructurare care vor fi aplicate în perioada următoare, Poşta Română ar fi intrat în faliment începând cu 13 iunie. „Fostul director general al Poştei Daniel Neagoe a fost unul dintre protejaţii Robertei Anastase. Aproximativ 80-90.000 euro au costat «contractele-cadou» atribuite fără licitaţie de fostul director general al Poştei societăţii Mefisto Com SRL din oraşul său de baştină, Breaza, pentru a presta pentru operator servicii din domeniul construcţiilor. Firma are sediul la adresa domiciliului mamei lui Neagoe”, a spus Nica. Ministrul a spus că ultima plată către Mefisto Com SRL s-a făcut în aprilie, la finalul mandatului fostului şef al Poştei Române. Un alt contract „păgubos” pentru Poştă a fost cel încheiat cu Alfa Medical Service, al cărui obiect a fost, potrivit lui Nica, „furnizarea de servicii medicale cu dedicaţie şi, multă vreme, inexistente”. „În perioada septembrie-decembrie 2010 au fost plătiţi 1.392.893 lei fără ca dosarele angajaţilor să fie cerute timp de un an de la societatea care a prestat anterior aceste servicii medicale. Raportul Curţii de Conturi arată clar că s-au plătit servicii fără contraprestaţie. Valoarea totală a contractului a fost de şase milioane de euro. Contractul a fost atribuit prin procedură de negociere fără publicare, deci fără licitaţie, şi cu încălcarea OG 34/2006”, a spus Nica. Ministrul s-a referit şi la două contracte derulate de Poşta Română cu Terradox şi Promotional Interservice, firme cu aceiaşi asociaţi. „Şase milioane de euro a costat aplicaţia software METER-NET şi nişte echipamente de francat, achiziţionate în 2011 de la Promotional Interservice, în condiţiile în care un serviciu similar era deja dezvoltat prin forţe proprii de Poşta Română, la costuri mult mai mici. Mentenanţa echipamentelor a costat 1,26 milioane de euro pentru doar cinci luni, bani încasaţi de cele două firme, în condiţiile în care acest fapt nu s-a justificat tot timpul”, a arătat Nica. El a mai spus că achiziţionarea aplicaţiei software METER-NET s-a realizat prin negociere, fără publicarea unui anunţ de participare, pentru că aplicaţia software a fost considerată ca fiind singura compatibilă cu echipamentele deţinute deja de operator. „Un alt contract păgubos de la cap la coadă a fost cel cu Smart Telecom Solution, societate cu un singur angajat. Denunţarea contractului a costat Poşta cinci milioane de euro. Contractul cu Smart era unul de asociere pentru facilitarea plăţilor prin POS-uri în ghişeele deja informatizate ale Poştei Române, care puteau încasa acele plăţi, fără a fi nevoite să împartă comisionul cu furnizorul”, a spus Nica. Ministrul a făcut referire şi la alte contracte, pe care le-a catalogat „mari tunuri imobiliare”. „Iată câteva exemple. Poşta Română a încheiat în 2010 cu Tegolino Iaşi un contract de 1,8 milioane de euro pe cinci ani pentru închirierea de birouri.

Chirii de 10.000 de euro pe lună pentru parcare

În Constanţa, operatorul plăteşte 9.000 de euro/lună pentru birouri, în condiţiile în care deţine propria clădire în oraş. Un caz similar este la Piatra-Neamţ, unde se plăteşte 7.000 de euro/lună pentru închirierea de birouri, iar sediul Poştei a fost lăsat intenţionat să se degradeze”, a afirmat Nica. La Bacău, operatorul poştal plăteşte 10.000 de euro/lună pentru închirierea de spaţii de parcare. „Banii sunt încasaţi de Transport Public SRL Bacău. Poşta are parcare proprie în acest oraş. Parcarea închiriată se afla în câmp, în afara oraşului, iar asfaltul din contract era de fapt o pajişte. De asemenea, Poşta plăteşte 10.000 euro/lună pentru o parcare la Iaşi, deşi maşinile puteau fi parcate tot în spaţiile Poştei. Banii au fost achitaţi firmei Shoes SRL”, a spus Nica. Ministrul a vorbit şi despre sucursala Fabrica de Timbre, care a fost transformată în „tiparniţă a materialelor de promovare ale Partidului Democrat-Liberal”. „Printre exemple se numără materiale pentru Alianţa pentru Teleorman PD-L şi PNŢ-CD, pentru Mircea Man, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, pentru Mihail Hârdău – PDL Cluj, Daniel Buda – PD-L Cluj, Dorin Petrescu, Sorina Plăcintă, Daniel Humelnicu, Marian Ovidiu – senator PD-L Arad. Hârtia şi preţul de execuţie al acestor materiale era, evident, sub preţul pieţei, situaţie care a adus pierderi sucursalei”, a spus Nica. Potrivit datelor prezentate de Nica, obligaţiile de plată cu risc mare ale operatorului poştal însumează 394,7 milioane de lei, din care amenda Consiliului Concurenţei – 103,37 milioane de lei, datoria la bugetul de stat (ANAF) – 97,74 milioane de lei, servicii financiare – 144 milioane de lei, obligaţii curente (salarii pentru aprilie) – 19,6 milioane de lei şi linii de credit datorate băncilor – 30 milioane de lei. „De asemenea, obligaţiile de plată către furnizori însumează 82,53 milioane de lei, din care G4S- 49,88 milioane de lei, Grupul Industrial Român – 4,4 milioane de lei, IBM – 4,1 milioane de lei, G4S – 2,8 milioane de lei, Blue Air – 1,8 milioane de lei şi Rompetrol – 1,7 milioane de lei. Pe partea de venituri, Poşta Română încasează lunar circa 105 milioane de lei”, a spus ministrul. În privinţa restructurării, Nica a spus că noua organigramă a Poştei a fost redusă „drastic”, foarte multe posturi de conducere fiind eliminate. „Din 401 cadre de conducere, respectiv directori şi şefi compartimente, au rămas 111. Din 145 posturi de directori, au rămas 51 posturi de directori, din care 42 şefi de oficii poştale judeţene. Pe total, 772 de persoane au fost disponibilizate, dintre care 290 cadre de conducere şi 482 alte tipuri de personal. Aşa cum am agreat cu sindicatele, cei cu o vechime sub cinci ani nu vor primi salarii compensatorii, pentru foarte mulţi directori au fost aduşi în ultimii trei ani pe salarii mari”, a afirmat Nica. El a adăugat că au fost desfiinţate opt direcţii regionale poştale şi şase oficii zonale de sector din Bucureşti, iar sucursala „Servicii integrate” a fost integrată în sucursala „Fabrica de timbre”. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat atunci că nu a avut „niciun fel de amestec” privind atribuirea mandatului fostului director general al Poştei Române Dan Neagoe şi că, dacă ministrul Dan Nica va continua „atacurile mincioase”, îşi rezervă dreptul de a-l acţiona în justiţie. Anastase a spus că nu există niciun contract între mama sa şi Poşta Română. Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.000 de oficii poştale. Acţionarii companiei sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.