Senatorul liberal Puiu Haşotti a declarat vineri, la Constanţa, că sprijinirea lui Laszlo Tokes pentru a deveni vicepreşedinte al Parlamentului European a fost o ofensă adusă demnităţii naţionale, deoarece acesta nu recunoaşte Constituţia şi caracterul naţional al statului român. „Fostul vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului popular, a fost tot un maghiar, un om absolut respectabil, devenit membru în noul guvern ungar. Locul s-a eliberat, grupul PPE vrea să propună pe cineva, la ce s-au gândit domnii de la Partidul popular, să nu mai numească un ungur şi să numească pe maghiarul Laszlo Tokes. El a fost decorat cu Steaua României de către domnul Băsescu. Îi întreb pe europarlamentarii PDL şi întreb PDL, pentru că aceia nu au votat de captul lor: cum este posibil să dea votul pentru Laszlo Tokes care nu recunoaşte Constituţia României, nu recunoaşte caracterul naţional al statului român, nu recunoaşte integritatea teritorială a României şi nu recunoaşte Tratatul de la Trianon. Gestul PDL şi al parlamentarilor europeni al PDL a fost realamente de trădare a demnităţii naţionale”, a spus Haşotti. „Acuz deschis şi cât se poate de tranşant pe preşedintele Băsescu şi PDL pentru susţinerea lui Laszlo Tokes. Niciodată nu va reprezenta interesele României, ci va reprezenta interesele maghiarilor. Decizia de a-l sprijini pe Tokes a fost trădarea interesului naţional şi ofensarea demnităţii naţionale”, a conchis senatorul PNL. Eurodeputatul Laszlo Tokes a fost ales marţi, 15 iunie, vicepreşedinte al Parlamentului European, primind 334 de voturi „pentru” din cele 621 exprimate. Tokes a fost propus de grupul PPE să ocupe funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, în locul lui Pál Schmitt, care a devenit recent preşedinte al Parlamentului de la Budapesta. Tokes a fost susţinut pentru acest post inclusiv de delegaţia română din PPE, respectiv de UDMR, dar şi de PDL. Tokes ar urma să preia această funcţie săptămâna viitoare, când are loc sesiunea plenară a legislativului european de la Strasbourg. Puiu Haşotti s-a referit în conferinţa de presă şi la proiectul legii învăţământului, despre care a spus că este un atentat la interesul naţional. „Ar fi bine să ştiţi că în manualele de istorie şi geografie prin care urmează să înveţe copiii maghiari ele sunt altfel redactate decât manualele de iustorie şi geografie ale copiilor români, nu sunt traduse manualele, sunt alte manuale. Toate toponimele, nume de munţi, râuri, oraşe şamd şi toată onomastica, numele de persoane sunt în limba maghiară, nici cel puţin nu se scrie denumirea românească în paranteze, adică este Kolosvar, nu este Cluj Napoca, este Istvan Nagy, nu este Ştefan cel Mare. Nu pot accepta în ruptul capului aşa ceva, nu pot accepta ca un cetăţean român, al României de origine etnică maghiară să vină în Bucureşti sau în Constanţa să se afle pe strada Ştefan cel Mare şi să nu ştie cine a fost Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazu sau cine vreţi dumneavoastră”, a spus politicianul. În opinia sa, acest lucru este un atent la interesul naţional, pentru care de vină nu este UDMR, ci PDL, „care de dragul guvernării, o guvernare dezastruoasă în care ţara a fost distrusă şi furată până la temelii, a făcut această ticăloşie”. În acest context, Haşotti a precizat că, dacă în 2010 PNL ar fi la guvernare, una dintre condiţii trebuie să fie fără UDMR. „Nu prea este în regulă ca din 1996 până acum UDMR să fie în permanenţă la guvernare şi să şantajeze toate guvernele în care a fost, să şantajeze mai mult sau mai puţin”, a spus senatorul.

O nouă moţiune?

„Se discută în aceste zile dacă este sau nu oportună o nouă moţiune de cenzură. Iniţial şi eu am crezut că o nouă moţiune de cenzură ar însemna încă un motiv de a face presiune parlamentară pe actuala putere. Cred însă că ar fi poate mai bine ca o nouă moţiune de cenzură să fie depusă în a doua jumătate a lunii septembrie, după ce cetăţenii români se vor convinge că tăierea pensiilor şi salariilor reprezintă o realitate. Că această realitatea va continua şi după 1 ianuarie, eu sunt aproape sigur. Că situaţia românilor se va agrava când vor fi tăiate subvenţiile pentru căldură, este evident. Iată de ce cred că o amânare a unei moţiuni de cenzură poate ar fi mai utilă pentru că şansele de a cădea Guvernul Boc sunt mai mari cu fiecare zi care trece”, a declarat Haşotti. Senatorul liberal a afirmat însă că opoziţia are oportunitatea să mai introducă o moţiune de cenzură în această sesiune, dar şi de fiecare dată când Guvernul îşi asumă răspunderea. El a fost de părere că legile privind tăierile de pensii şi salarii vor trece de Curtea Constituţională. „În ciuda precedentelor decizii ale Curţii Constituţionale, de data aceasta fiind complet politizată, Curtea Constituţională va da aviz de constituţionalitate acestor două legi. Vorbind despre Curtea Constituţională trebuie să remarcăm crunta ei politizare”, a spus acesta. În legătură cu acest subiect, Haşotti a spus că PNL l-a propus pe Theodor Meleşcanu pentru o funcţie de judecător pentru că a fost de trei ori ministru, este la al patrulea mandat ca parlamentar şi a fost de două ori vicepreşedintele Senatului. „La Curtea Constituţională se judecă constituţionalitatea legilor, era un om cât se poate de potrivit atât pentru experienţa sa în administraţie, cât şi pentru experienţa sa parlamentară ca să nu mai spunem că este profesor de drept. PD a propus-o pe doamna Motoc, care a fost asistenta domnului profesor universitar Meleşcanu. Maniera în care s-a votat este inacceptabilă, s-a clamat că trebuie un om neangajat politic, în schimb votul a fost controlat cu rigurozitate de colegi din PDL şi de la aşa-zişii independenţi. Nimeni dintre acei deontologi şi presa aşa-zis independentă nu a remarcat că acum trei ani domnul Zegrean, cu experienţă parlamentară de un an, cu experienţă parlamentară zero şi cu profesionalism îndoielnic, a fost luat de pe băncile Parlamentului, de pe băncile PD, şi propus la Curtea Constituţională. Şi astăzi, culmea, dintre toţi cei nouă judecători la Curtea Constituţională cel mai puţin pregătit este chiar domnul Zegrean, care nu a avut nicio activitate parlamentară de luat în seamă, nici o activitate în administraţie”, a mai spus Haşotti.