Reprezentanţii medicilor de familie susţin că, de câteva luni, există „un haos veritabil în plata centrelor de permanenţă, întârzieri la plata serviciilor medicale sau chiar lipsa totală a banilor” şi că autorităţile nu-şi respectă angajamentele asumate prin contract faţă de doctori şi asistente. „Interesul manifestat de decidenţi pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă nu a depăşit, cu unele exceptii, nivelul declarativ. A lipsit de foarte multe ori sprijinul pe plan local, prin direcţiile de sănătate publică şi casele judeţene de asigurări de sănătate, pentru înfiinţarea, dotarea şi plăţile necesare pentru menţinerea acestor centre de permanenţă. Nu putem înţelege de ce bunele intenţii ale Ministerului Sănătăţii de a oferi servicii medicale în regim de continuitate nu sunt dublate de realitatea sprijinirii eficiente a acestor centre. Faptul că nu există o suficientă comunicare între Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor nu schimbă realitatea şi nu plăteste facturile colegilor noştri sau salariile asistentelor lor. Nu înţelegem de ce intenţiile de înfiinţare a noi centre nu sunt susţinute nici de multe dintre autorităţile locale, uneori nici de direcţiile de sănătate publică. Nu înţelegem de ce colegii noştri care activează în centre nu primesc banii pentru munca lor”, afirmă reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) şi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei/Medicină Generală (SNMF). Medicii de familie mai spun că traseul banilor destinaţi centrelor de permanenţă „este misterios, sumele plătite sunt diferite și se bazează pe interpretări diferite ale acelorași legi”. FNPMF şi SNMF mai spun că au cerut oficial, prin notificări depuse atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi la Ministerul de Finanţe, să afle cine blochează la nivel decizional plata la zi a centrelor de permanenţă. La 21 iulie, Ministerul Sănătăţii a anunţat că 39 de centre de permanenţă, în care îşi desfăşoară activitatea medicii de familie, au fost înfiinţate la nivel naţional, după ce la 1 iunie au intrat în vigoare noile norme ale instituţiei. Cele mai multe centre de permanenţă au fost deschise în Satu Mare şi în Botoşani, şase, respectiv şapte. În Teleorman au fost înfiinţate patru centre, în timp ce în judeţele Hunedoara, Braşov şi Vâlcea au fost organizate câte trei astfel de unităţi. În Mureş, Galaţi şi Sălaj au fost înfiinţate câte două centre de permanenţă, iar în Giurgiu, Brăila, Cluj, Argeş şi Bihor, câte un centru. „Asigurarea asistenţei medicale în centrele de permanenţă reprezintă o necesitate în mediul rural, acolo unde avem deficitară acoperirea cu asistenţă medicală. Acestea pot fi organizate însă cu succes şi în oraşe sau în localităţile unde au existat cazuri de spitale reprofilate pentru a asigura continuitatea asistenţei medicale”, a declarat ministrul de atunci al Sănătăţii, Cseke Attila. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au precizat, tot în iulie, că au fost suplimentate veniturile medicilor de familie şi ale asistenţilor medicali care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în aceste centre şi s-a prevăzut obligaţia autorităţilor locale de a se implica în susţinerea unităţilor de acest fel, deoarece comunitatea locală este beneficiara directă a serviciilor efectuate.