Portugalia promite României că nu va face niciun fel de conexiune între aderarea la Schengen şi alte procese şi teme distincte -aşa cum, de pildă, a sugerat Franţa,în plină polemică pe tema romilor- şi dă asigurări că va susţine ţara noastră, inclusiv tehnic, pentru a intra în spaţiul Schengen. Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut luni consultări pe teme de afaceri europene cu omologul său din MAE portughez, Pedro Manuel Carqueijeiro Lourtie, aflat în vizită de lucru la Bucureşti. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat stadiul pregătirilor aderării României la Schengen, mulţumind Portugaliei pentru sprijinul său în acest proces. Potrivit unui comunicat al MAE, secretarul de stat portughez „a reiterat disponibilitatea de a susţine în continuare, inclusiv tehnic, România în vederea realizării calendarului intrării în spaţiul Schengen şi a subliniat poziţia consecventă a Portugaliei care nu face niciun fel de conexiune între aderarea la Schengen şi alte procese sau teme distincte”. Ideea de a lega aderarea României la Schengen de alte procese, care nu au legătură cu criteriile tehnice pe care o ţară le are de îndeplinit pentru a adera la acest spaţiu în care graniţele interne sunt desfiinţate, a fost readusă în discuţie recent de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, în contextul polemicii legate de repatrierile romilor. Lellouche a sugerat că Franţa ar putea bloca aderarea României la Schengen – ştiut fiind faptul că pentru această decizie este necesară unanimitatea în Consiliul European – din cauza proastei administrări a problematicii romilor de care dă dovadă Bucureştiul. Nu este însă pentru prima dată când apare ideea introducerii unor condiţii speciale în cazul României pentru aderarea la Schengen. Anul trecut s-a vehiculat ideea de a face o legătură în raportul UE pe justiţie între progresele în lupta împotriva corupţiei şi aderarea la Schengen, idee la care în final s-a renunţat. De altfel, publicaţia European Voice scria săptămâna trecută că există o îngrijorare larg răspândită în UE că România nu-şi îndeplineşte angajamentele asumate la aderare – de a lupta împotriva corupţiei şi de a-şi reforma justiţia – şi aceasta este adevărata ameninţare la adresa ambiţiilor României de a intra în Schengen, şi nu imigranţii romi. Comisia a spus Franţei în mod ferm că nu există nicio legătură între integrarea minorităţilor şi condiţiile pentru intrarea în Schengen, care se concentrează pe procedurile de control al frontierelor, sistemul de procesare a vizelor şi participarea la Sistemul de Informaţii Schengen. Majoritatea guvernelor nu sunt sensibilizate de tentativele Franţei de a-şi justifica deportările şi probabil nu vor sprijini o blocare a extinderii Schengen pe motivele sugerate de Lellouche. Există, totuşi, o îngrijorare larg răspândită în UE că România nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate la aderarea la UE, în 2007, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei. Comisia, reamintea European Voice, a avertizat în iulie că sunt „importante neajunsuri în eforturile României de a obţine progrese” în acest domeniu. În trecut, Comisia a luat în considerare posibilitatea de a stabili o legătură directă între progresele în lupta anticorupţie şi aderarea la Schengen, dar până acum s-a abţinut să o facă. Statele membre vor găsi, totuşi, dificil din punct de vedere politic să permită aderarea României la Schengen, chiar dacă ţara a întrunit toate cerinţele formale pentru a intra în acest spaţiu, pentru că se vor confrunta cu acuzaţia că au permis aderarea unui stat cu realizări îndoielnice în combaterea corupţiei, care trebuie să aibă grijă de o parte a graniţei externe a UE. România a depus un efort masiv în ultimii doi ani pentru a se pregăti de intrarea în Schengen şi speră că se va alătura acestui spaţiu în martie 2011. Franţa are drept de veto, pentru că orice extindere Schengen trebuie aprobată în unanimitate de cele 25 de membre ale blocului Schengen (din care 22 sunt membre UE). De altfel, în discuţiile purtate luni, secretarul de stat Bogdan Aurescu i-a prezentat omologului portughez „progresele recente în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei şi a mulţumit pentru poziţia obiectivă şi echilibrată a Portugaliei în discuţiile la nivel european pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, notează comunicatul MAE. În ceea ce priveşte problematica incluziunii sociale a romilor, partea română a subliniat importanţa unei abordări europene, bazate pe respectul strict pentru principiile şi reglementările UE, inclusiv privind libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni, şi pe identificarea unor soluţ durabile şi realiste, la nivel european, care să sprijine eforturile tuturor statelor membre în ceea ce priveşte incluziunea. Partea portugheză şi-a exprimat susţinerea faţă de o abordare în cadru european a situaţiei comunităţii roma din Europa, pe care o consideră, ca şi partea română, o temă europeană, şi identificarea unor soluţii viabile pentru integrarea socială a acesteia. În cadrul consultărilor cei doi demnitari au salutat stadiul excelent al relaţiilor bilaterale, intensificarea contactelor bilaterale şi buna cooperare în cadrul UE şi multilateral, evidenţiindu-se poziţiile comune pe o serie de dosare comunitare importante şi dorinţa de a intensifica dialogul, inclusiv în contextul negocierilor privind noua perspectivă financiară a UE, a informat MAE.