România nu mai are bani pentru cele 24 de avioane F-16 second hand de la guvernul SUA, a căror achiziţie fusese aprobată în luna martie de CSAT, în condiţiile în  care resursa de zbor pentru avioanele MIG 21 LanceR, aflate în prezent în dotarea Forţelor Aeriene, va expira în 2013. Premierul Emil Boc a declarat în august că nu există bani pentru cele 24 de avioane F-16 second hand, a căror achiziţionare fusese aprobată în luna martie de Consiliul Suprem de Apărate a Ţării. CSAT a aprobat în data de 23 martie 2010 achiziţionarea a 24 de avioane F-16 la mâna a doua de la Statele Unite, propunerea urmând să fie supusă aprobării Parlamentului. Preţul avioanelor s-ar ridica la circa 1,3 miliarde de dolari. Ulterior, fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat că în prezent achiziţionarea de avioane multirol F-16 ar fi „de neacceptat”, pentru că România nu îşi permite să aloce 1% din PIB pentru achiziţii militare. La începutul lunii august 2010, expirase cel de-al doilea termen convenit de SUA şi România pentru plata primei tranşe din această achiziţie, de 750 de milioane de dolari. Primul termen fusese fixat pentru 3 iunie, dar SUA au acordat României o prelungire de două luni. După anunţul premierului Boc, Ambasada SUA a declarat că România este şi va rămâne un aliat de nădejde al SUA indiferent de ce decizie se va lua cu privire la contractul de achiziţionare de avioane F-16. Întrebat, pe 24 octombrie, la emisiunea „După 20 de ani” de la ProTV, despre achiziţia de avioane, ambasadorul Mark Gitenstein a spus că SUA au înţeles motivaţia economică ce a făcut Bucureştiul să renunţe la acest proiect, dar a spus că în că în cadrul actualei oferte – aprobate de Congresul SUA –  guvernul României ar putea face o reevaluare peste şase luni, dacă, bineînţeles, condiţiile economice i-o vor permite. În iulie, ambasadorul Gitenstein declara că cea mai mare parte a banilor pe care România îi va folosi pentru achiziţionarea de avioane de luptă americane F-16 va fi alocată pregătirii piloţilor. În cursa pentru adjudecarea unui contract de 4,5 miliarde de euro pentru dotarea forţelor aeriene române cu avioane multirol au fost înscrise cinci tipuri de avioane. Printre variante, s-a numărat: F-16 construit de Lockheed Martin, F-18 de la Boeing, Rafale al companiei franceze Dassault, dar şi avionul Grippen al suedezilor de la SAAB şi Eurofighter de la EADS. Decizia cu privire la achiziţionarea de F-16 a intervenit după ce o precedentă reuniune a CSAT a anunţat, la 4 februarie, că România va găzdui rachete interceptoare din cadrul scutului american antirachetă. Guvernul SUA a salutat decizia CSAT de a recomanda Parlamentului achiziţionarea aparatelor americane F-16 pentru noul avion de vânătoare multirol al României, în timp ce companiile Saab, producătorul avionului Gripen, precum şi consorţiul Eurofighter şi-au exprimat regretul. Urgentarea procedurii de înlocuire a flotei de avioane multirol este impusă şi de faptul că aeronavele de luptă MIG 21 LanceR, aflate în prezent în dotarea Forţelor Aeriene Române, ar trebui scoase din uz cel mai târziu în 2013. De altfel, şeful forţelor Aeriene, Ioan Stanciu, a declarat că Ministerul Apărării va face reparaţii din nou la aeronavele de luptă MIG 21 LanceR, ce ar fi trebuit scoase iniţial din uz până în 2011, în încercarea de a respecta angajamentele NATO până în anul 2013. „La nivelul SMFA (Statul Major al Forţelor Aeriene), Serviciul Logistic a întocmit un plan de mentenanţă, care cuprinde măsuri de generare şi regenerare resursă tehnică a aeronavelor MIG 21 LanceR, care execută Serviciul de Luptă-Poliţie Aeriană, astfel încât acest serviciu să se execute în condiţii de deplină securitate, inclusiv în anul 2013”, a spus Stanciu. Totuşi, chiar şi după ce vor fi modernizate, MIG-urile îşi vor putea îndeplini misiunile cu „unele limitări”, potrivit lui Ion Stanciu. „Prin regenerarea resursei tehnice, la intervalele stabilite de producător, acestea pot executa misiunile la nivel NATO, ce revin Forţelor Aeriene în condiţii de deplină securitate, cu unele limitări, legate în special de raza tactică de acţiune”, a adăugat şeful Aviaţiei Militare. Stanciu a mai spus, în interviul, că o parte din flota de avioane de luptă MIG 21 LanceR sunt indisponibile, din cauza unor defecţiuni. „Vorbind despre fiabilitatea avioanelor de luptă, rata de apariţie a unui defect este de 1 la 6 ore de zbor (calculată analitic), fiind normal pentru această categorie. Totuşi, au fost constatate, în ultimul timp, apariţii de defecte în special la sistemul de avionică, ce nu au apărut până acum. Acest lucru a avut ca rezultat indisponibilizarea aeronavelor pentru o perioadă mai lungă”, a afirmat Ion Stanciu. În 1993, a fost semnat primul contract de modernizare pentru aeronavele de producţie sovietică MIG 21. Astfel, pe 23 mai 1993, a fost semnat contractul prin care Elbit Systems din Haifa, Israel, se obliga să modernizeze 110 avioane MIG 21. Contractul era intermediat de statul român prin firma Aerostar Bacău, iar beneficiarul modernizării era Statul Major General al Armatei. Valoarea iniţială a contractului a fost de aproximativ 350 de milioane de dolari, iar avioanele urmau să fie gata în 1997. În cele din urmă, programul de modernizare a costat peste 500 de milioane de dolari, iar procesul de „cosmetizare” a avioanelor s-a încheiat în anul 2002. În prezent, Forţele Aeriene au în dotare un număr de 74 de aeronave MIG, dintre care aproximativ 50 sunt în exploatare. Începând cu anul 1993, 11 piloţi şi-au pierdut viaţa în în urma prăbuşirii mai multor avioane MIG-21 în diverse zone ale ţării, precum Timişoara, Olt, Bacău, Teleorman, Cluj sau Constanţa.