România consideră că  tranziţia din Afganistan „nu trebuie dimensionată în funcţie de puncte temporale fixe”, ci plecând de la condiţiile funcţionării normale a societăţii, a spus marţi, la ONU, secretarul de stat Doru Costea, care a pledat pentru menţinerea angajamentului comunităţii internaţionale. Secretarul de stat Doru Costea a susţinut marţi, la New York, discursul naţional al României în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, reunită anul acesta în jurul tematicii „Rolul medierii în rezolvarea paşnică a conflictelor”. În ceea ce priveşte situaţia din Afganistan, oficialul român a făcut referire la progresele înregistrate de către autorităţile afgane în preluarea progresivă a responsabilităţilor în domeniul securităţii, reconstrucţiei şi dezvoltării socio-economice. „Credem că tranziţia nu trebuie dimensionată în funcţie de puncte temporale fixe, ci plecând de la condiţiile necesare pentru funcţionarea normală a unei societăţi”, a spus secretarul de stat, citat într-un comunicat MAE. „România estimează că progresul în Afganistan depinde, în egală măsură, de eforturile autorităţilor de la Kabul, cât şi de menţinerea angajamentului comunităţii internaţionale”, a arătat Doru Costea. „În acest context, salutăm rolul şi eforturile ONU, ale altor organizaţii internaţionale şi ale statelor membre şi reafirmăm angajamentul României în stabilizarea Afganistanului”, a menţionat diplomatul român

Preşedintele Traian Băsescu declara la începutul lunii septembrie că România are în vedere un proces de reducere a forţelor din Afganistan, dar retragerea nu va fi făcută după un calendar „arbitrar”, ci când şefii armatei şi generalii decid că misiunea este îndeplinită şi militarii trebuie aduşi acasă. „Atunci când generalii români vor spune nu ne mai trebuie 2000 de militari pentru a ne îndeplini misiunea, ci ne trebuie 1500, vor rămâne 1500. Când ne vor spune că nu mai trebuie niciun militar îi vom aduce pe toţi acasă”, a spus Traian Băsescu. Preşedintele a explicat că a stabili arbitrar un calendar de retragere ţine doar de dorinţa de „a da ceva de ronţăit presei sau populaţiei”, însă astfel de decizii se iau împreună cu MApN, şefii de arme, şeful Statului Major General, iar România îşi va menţine în Afganistan atâţi militari câţi trebuie pentru îndeplinirea misiunii. „În zona de acţiune a trupelor române există deja constituite unităţi afgane care se apropie de stadiul de a putea prelua din misiunile pe care le execută militarii români. Acesta este răspunsul corect din punctul nostru de vedere”, a adăgat Traian Băsescu. „Pe măsură ce va fi posibil transferul către forţele afgane şi se va diminua prezenţa noastră în Afganistan”, a conchis şeful statului. România are în prezent în Afganistan 1.815 militari. Pe de altă parte, secretarul de stat Doru Costea a reafirmat, marţi, la ONU, disponibilitatea României de a acţiona în cooperare cu partenerii pentru o abordare globală şi coerentă în privinţa riscurilor şi ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii internaţionale, în special a celor determinate de proliferarea armelor de distrugere în masă şi convenţionale. „România susţine şi face apel la toate statele pentru o implicare responsabilă pe termen lung în domeniul dezarmării şi pentru o prioritizare a acţiunilor în favoarea securităţii globale. Dezarmarea, neproliferarea şi controlul armamentului reprezintă piloni importanţi în arhitectura globală de securitate”, a afirmat secretarul de stat Doru Costea.