Rusia şi-a propus să  soluţioneze conflictul transnistrean până la alegerile prezidenţiale din 2012, susţin surse apropiate Kremlinului, care consideră  că preşedintele Dmitri Medvedev va obţine astfel „faima pacificatorului” şi va rezolva o problemă ce persistă de un sfert de veac. Rezultatele alegerilor parlamentare care au avut loc duminică în Transnistria şi menţionează că reluarea negocierilor privind soluţionarea conflictului transnistrean nu depinde de echilibrul de forţe de la Tiraspol, ci de viitoarea coaliţie de guvernământ din Republica Moldova. Kremlinul, care este cointeresat în soluţionarea problemei transnistrene până în 2012, s-a angajat să ajute Chişinăul că obţină un guvern funcţional. Deocamdată, fără nici un rezultat. Moscova şi-a propus să soluţioneze conflictul transnistrean până la alegerile prezidenţiale din 2012. „Astfel, actualul preşedinte rus Dmitri Medvedev va căpăta faima pacificatorului, care a reuşit să soluţioneze o problemă  ce persistă, practic, de un sfert de veac. Dar pentru asta, este nevoie de o guvernare viabilă la Chişinău. Atât oficiali ruşi, cât şi europeni au făcut vizite în Republica Moldova. Ce va alege Chişinăul – vectorul european sau cel prorus – se va afla în curând” susţin surse apropiate Kremlinului. Preşedintele Medvedev a formulat în iunie 2008, la Berlin, ideea unui tratat de securitate în Europa, având ca principii de bază respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor, limitarea recurgerii la forţă armată, controlul armelor şi principiul potrivit căruia nicio organizaţie internaţională nu are dreptul exclusiv să asigure securitatea în Europa. Majoritatea statelor membre NATO şi Statele Unite au privit cu suspiciune propunerea preşedintelui rus pentru un asemenea tratat, în care văd o tentativă de a obţine drept de veto asupra acţiunilor NATO în Europa. Moscova, spun specialiştii, ar vrea să folosească această iniţiativă ca monedă de schimb în discuţiile despre armamentul convenţional din Europa, subiect ce vizează întotdeauna şi Transnistria, unde Moscova are staţionate trupe. Cancelarul german Angela Merkel l-a surprins în iunie anul acesta pe preşedintele rus Dmitri Medvedev cu o propunere neobişnuită – dacă Rusia este interesată în cooperarea cu Europa, în special pe probleme de securitate, ar trebui să ajute la rezolvarea conflictului din Transnistria. Propunerea lui Merkel este ca Rusia, împreună cu Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite să relanseze aşa-numitele negocieri în formatul 5 + 2. Aceste negocieri au fost oprite în urmă cu patru ani de Rusia şi Transnistria, întrucât Moscova a preferat negocieri bilaterale prin care îşi putea exercita o influenţă mai mare. Germania vrea ca Rusia să-şi retragă în cele din urmă trupele din Transnistria, astfel încât Moldova să poate câştiga din nou controlul întregului teritoriu al ţării. În acelaşi timp, Transnistriei i s-ar putea acorda un anumit grad de autonomie. În schimb, Merkel oferă Rusiei ceva ce îşi doreşte de mult: înfiinţarea unui Comitet politic şi de securitate UE- Rusia, unde Europa şi Rusia ar conclucra mai stâns în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare. După oferta făcută de Merkel, Rusia nu şi-a dat încă acordul de reluare a negocierilor 5 plus 2, cu atât mai puţin nu a luat în considerare retragerea trupelor. Subiectul Transnistria a fost reluat însă de Merkel şi Medvedev în octombrie, la summitul de la Deauville, unde a participat şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Ulteror, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat, într-o conferinţă de presă, că negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean vor fi reluate după încheierea procesului electoral din Republica Moldova. „Prin urmare, imediat după ce se vor termina alegerile în Republica Moldova, cred că vom relua procesele de negociere, ca să obţinem rezultate,” a spus Medvedev, asigurând ca Rusia va sprijini acest lucru. La summitul OSCE de la Astana, care a avut loc la începutul acestei luni, în ciuda aşteptărilor, rezultatele au fost dezamăgitoare în ceea ce priveşte conflictul transnistrean. Rusia nu crede că există motive pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2 privind conflictul transnistrean, a declarat ambasadorul Rusiei pe lângă UE, Vladimir Cijov. „Noi avem nevoie de audienţă pe ambele maluri ale Nistrului, responsabili capabili să contribuie cu ceva, lucru destul de complicat de realizat până la alegerile din R. Moldova”, a spus Cijov. UE a chemat părţile în repetate rânduri să reia reuniunile oficiale în format 5+2. Negocierile oficiale în formatul „5+2” au fost suspendate în anul 2006, iar în prezent au loc doar discuţii neoficiale. Chişinăul şi UE pledează pentru reluarea negocierilor oficiale. Formatul 5+2 presupune participarea la negocieri a celor două părţi aflate în conflict, Chişinăul şi Tiraspolul, trei mediatori – Rusia, Ucraina şi OSCE, precum şi a celor doi observatori – SUA şi UE. În ceea ce priveşte alegerile parlamentare care au avut loc duminică în Trasnistria, „rezultatul lor nu va fi o surpriză, autorităţile republicii nerecunoscute având grijă ca în regiune să nu existe o opoziţie serioasă”. În nerecunoscuta republică moldovenească nistreană alegătorii au fost dintotdeauna disciplinaţi. „Aşa s-a întâmplat şi duminicăn: oamenii, inspiraţi de propaganda autorităţilor locale, au mers la vot, într-un număr suficient ca alegerile să fie validate. Liderul regiunii, Igor Smirnov, şi-a dat votul pentru un viitor luminos al poporului transnistrean”. În urma scrutinului de duminică, în noul legislativ de la Tiraspol urmează să acceadă 43 de deputaţi din cei 120 de candidaţi la această funcţie. O parte dintre ei au susţinut unicul partid de opoziţie viabil – „Obnovlenie”, în frunte cu fostul preşedinte al Parlamentului, Evgheni Şevciuk. Însă, în urmă cu un an, Igor Smirnov, care guvernează Transnistria de 20 de ani, adică de la crearea acesteia, şi-a pregătit terenul pentru a asigura un nou parlament maxim loial executivului de la Tiraspol. Liderul opoziţiei, Evgheni Şevciuk, a fost demis în primul rând din funcţia de preşedinte al Parlamentului, iar apoi şi de la preşedinţia partidului. Succesorul său, Anatoli Kaminski, a  găsit repede limbaj comun cu Smirnov, mai scrie ziarul rus. Autorităţile ruse şi-au exprimat recent nemulţumirea faţă de acţiunile lui Igor Smirnov, care a refuzat să plătească gazul rusesc, dar şi pentru lipsa de transparenţă a modului în care Tiraspolul cheltuie banii Moscovei. Dovadă au fost cele câteva luni din vară, când Moscova a refuzat să plătească ajutorul lunar destinat pentru achitarea îndemnizaţiilor pensionarilor transnistreni. Moscova nu-şi mai face iluzii referitor la democraţia regimului transnistrean. În context, preşedintelui Comitetului Dumei de Stat pentru afacerile cu CSI, Aleksei Ostrovski, spune că „situaţia actuală în Transnistria, din cauza lui Smirnov, este în contradicţie cu interesele poporului transnistrean. Dar nu intră în contradicţie cu interesele lui Smirnov şi ale familiei sale. Poporul transnistrean va avea un viitor numai atunci când vor exista mai multe puncte de vedere, diferite de cel al lui Smirnov. În regiune unde au rămas doar pensionari şi copii, economia nu poate creşte”, a explicat oficialul rus. Transnistria, o fâşie de pământ din estul ţării, cu populaţie majoritară rusofonă, şi-a proclamat independenţa de Chişinău la începutul anilor ’90, iar cele două părţi au purtat un război de scurtă durată în 1992, după prăbuşirea URSS. Transnistria, unde este concentrată o mare parte din industria ţării, îşi cere independenţa, dar Republica Moldova este dispusă să îi acorde cel mult autonomie. Republică semiprezidenţială în urma Constituţiei din 2000, regiunea transnistreană depinde economic de Rusia, care are în regiune o forţă de menţinere a păcii de aproximativ 1.200 de soldaţi, staţionată din 1992 pe teritoriul rebel, majoritar rusofon.