Partidele de centru-dreapta au majoritatea în viitorul parlament de la Bratislava, în urma alegerilor legislative desfăşurate sâmbătă în Slovacia, chiar dacă  partidul de stânga Smer-SD al premierului în exerciţiu Robert Fico a câştigat scrutinul cu 29,7% din voturi, potrivit unui exit-poll. În plus, două partide ale minorităţii maghiare vor fi reprezentate în Parlament, în timp ce formaţiunea fostului premier populist Vladimir Meciar nu a reuşit să treacă pragul electoral. Coaliţia guvernamentală poate fi formată de trei partide de centru-dreapta, cu sprijinul celor două formaţiuni ale minorităţii maghiare. Smer-SD ar obţine astfel 51 de locuri din cele 150 ale parlamentului monocameral slovac. Împreună cu naţionaliştii din SNS, nu ar întruni însă decât 61 de mandate, în condiţiile în care al treilea partid al actualei coaliţii guvernamentale, LS-HZDS al fostului premier populist Vladimir Meciar, nu a reuşit, din câte se pare, să treacă pragul de eligibilitate de 5%. În schimb, partidele de centru-dreapta ar avea împreună 38,7% din voturi, ceea ce le-ar asigura 67 de locuri, potrivit aceluiaşi sondaj. Uniunea Democrată şi Creştină Slovacă (SDKU-DS), sub conducerea Ivetei Radicova, a fost creditată cu 18,1% (31 de locuri) din sufragii, iar liberalii din Libertate şi Solidaritate (SaS) a lui Richard Sulik au 11,6% (adică 20 de locuri). Al treilea partid de opoziţie care va intra în Parlament sunt creştin-democraţii din KDH cu 9,1% (16 locuri) din voturi. În plus, cele două partide ale minorităţii maghiare au fiecare ceva mai mult de 6% din voturi, ceea ce le asigură câte 11 locuri. În total, s-ar putea forma astfel o majoritate parlamentară de 89 de mandate. Astfel, la fel ca în Cehia în urmă cu două săpătmâni, electoratul s-a orientat către o schimbare fundamentală a scenei politice, optând pentru o coaliţie de centru-dreapta şi renunţând la naţionalişti şi radicali, în condiţii de criză economică şi tensiuni etnice cu vecina Ungaria. Slovacia ar putea reveni astfel la calea aleasă în 1998, cea care a dus-o către aderarea la UE şi NATO şi către reforme de fond. Şi în Cehia social-democraţii au câştigat alegerile, dar nu au putut forma o coaliţie. Poziţia lui Fico a fost fragilizată chiar înainte de srutin de grave suspiciuni cu privire la finanţarea ilegală a partidului său şi de o donaţie controversată de 17.000 de euro provenind din fondul de urgenţă al statului, bani care au fost daţi unei campioane locale de fitness în momentul în care ţara se reface după inundaţii devastatoare. Cu lecţia greacă învăţată, slovacii au respins masiv politica socială prea generoasă a cabinetului Fico, lansată într-o perioadă cînd această ţară cu 5,4 milioane de locuitori afişa o creştere record (+10,4% în 2007, apoi +6,4% en 2008). Situat la circa 28% din PIB în momentul intrării ţării în zona euro, la 1 ianuarie 2009, nivelul datoriei publice riscă să atingă până la 41% din PIB la finalul anului fiscal 2010. Chiar dacă economia slovacă a cunoscut în 2009 o scădere cu 4,7% din PIB, Cabinetul Fico nu a adoptat nicio măsură de austeritate. În schimb, partidele de opoziţie pun accent pe necesitatea opririi imediate a îndatorării, crearea de locuri de muncă şi lupta împotriva corupţiei. Fico a spus că este pregătit să treacă în opoziţie, dacă va fi cazul, în timp ce Iveta Radicova a spus că este prea devreme pentru a sărbători. Legislativele din Slovacia au fost prelungite sâmbătă în unele birouri cu aproape trei sferturi de oră din cauza unei furtuni. Unele regiuni ale ţării abia se refac de pe urma inundaţiilor de săptămâna trecută.