Washingtonul şi Moscova au anunţat vineri, după luni de blocaje şi amânări, una dintre cele mai mari realizări din ultimii ani în materie de politică externă – un nou acord bilateral START ce prevede reducerea cu o treime a arsenalului lor nuclear. Acordul va fi semnat la 8 aprilie, la Praga, oraşul unde Obama şi-a anunţat în primăvara anului 2009 ambiţia de a construi o lume fără arme nucleare. De altfel, şeful Casei Albe este încrezător că înţelegerea la care a ajuns cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, în privinţa START va „arăta calea” pentru lupta împotriva proliferării. În plus, constituie un nou impuls în „resetarea” relaţiilor celor doi foşti inamici ai Războiului Rece – Rusia şi SUA. După luni de negocieri, Barack Obama şi Dmitri Medvedev au perfectat înţelegerea de a semna acest tratat în cursul unei ultime conversaţii telefonice purtate vineri. Noul text va înlocui acordul START-1 ce data din 1991 şi care expirase deja din 5 decembrie 2009. „Odată cu acest acord, Statele Unite şi Rusia – cele mai mari două puteri nucleare din lume – au indicat clar că sunt gata să arate calea” în materie de luptă împotriva proliferării nucleare, a declarat Obama în faţa jurnaliştilor acreditaţi la Casa Albă. Pentru Obama, care a convocat la Washington în 12 şi 13 aprilie un summit internaţional pe tema securităţii nucleare, acest anunţ constituie un al doilea succes notabil obţinut în ultimele zile, după promulgarea reformei privind asigurările de sănătate. Kremlinul consideră, la rândul său, că noul tratat „ridică nivelul cooperării ruso-americane în dezvoltarea de noi legături strategice”, iar preşedintele Medvedev apreciază că acest acord „reflectă echilibrul intereselor celor două ţări”. Potrivit Preşedinţiei americane, în termenii acestui tratat, denumit „noul tratat START”, arsenalele nucleare ale celor două ţări vor fi limitate la 1.550 de ogive fiecare, ceea ce reprezintă o scădere u 74% în raport cu START -1 şi cu 30% în raport cu Tratatul de la Moscova încheiat în 2002. Moscova ar avea în prezent 3.000 de focoase nucleare strategice, iar Washingtonul 2.200. START-1 a dus la o reducere importantă a arsenalelor nucleare ale celor două ţări, impunând controale reciproce de verificare. Acordul a expirat însă la 5 decembrie 2009 fără a avea un succesor, în ciuda discuţiilor angajate cu multe luni înainte de la Geneva. Când administraţia Obama şi-a preluat mandatul, a anunţat că doreşte o „resetare” în relaţiile cu Moscova, iar acest nou tratat START „reprezintă un pas înainte important în cooperarea” SUA cu Rusia, a declarat vineri, cu satisfacţie, secretarul de stat Hillary Clinton. Şefa diplomaţiei americane spune că acest tratat arată „lumii şi în special unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord” voinţa marilor puteri de a lupta împotriva proliferării.

Şeful Pentagonului, Robert Gates, susţine că acest tratat nu va impune constrângeri planului de desfăşurare şi perfecţionare a apărării americane antirachetă, un subiect foarte sensibil în relaţia cu Moscova, de natură să influenţeze votul de ratificare parlamentară în ambele ţări. Kremlinul a dat însă asigurări că textul cuprinde o clauză ce stipulează „legătura dintre armamentele strategice ofensive şi cele defensive”, prevedere care va fi „constrângătoare din punct de vedere juridic”. În conferinţa de presă de la Casa Albă susţinută de Obama, Clinton, Gates şi alţi oficiali, şefa diplomaţiei americane a fost întrebată specific despre instalarea în România a elementelor scutului antirachetă şi despre reacţia Rusiei. Hillary Clinton a preferat să o lase să răspundă la această întrebare pe adjuncta sa, subsecretarul pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională Ellen Tauscher, întoarsă recent de la Geneva, unde au avut loc negocierile ruso-americane. Tauscher este cea care a transmis Bucureştiului la 4 februarie invitaţia oficială a administraţiei Obama ca ţara noastră să găzduiască rachete interceptoare terestre în faza a treia de desfăşurare a scutului. „Preşedintele Obama şi preşedintele Medvedev s-au întâlnit în iulie şi au discutat şi au căzut de acord că acesta este un tratat privind armamentul strategic ofensiv şi că există o corelaţie între armamentul strategic ofensiv şi cel defensiv. Dar aceea a fost discuţia şi acolo s-a încheiat. Cred că atunci când veţi vedea tratatul şi protocolul, veţi constata că nu sunt nici un fel de constrângeri asupra apărării antirachetă”, a declarat Ellen Tauscher. „În ceea ce priveşte România, a continuat ea,… abordarea adaptivă în etape cuprinde faze, după cum puteţi vedea, prevede desfăşurări în 2011, 2015 şi 2018. Şi am depus eforturi considerabile pentru a-i ţine la curent pe ruşi. Sincer, abordarea adaptivă în etape a fost postată pe net. Revizuirea apărării antirachete balistice a stat pe net săptămâni şi luni bune. Am avut discuţii cuprinzătoare cu ruşii. Dar nu cerem aprobare dinainte pentru niciun fel de conversaţie pe care o avem cu aliaţii şi cu prietenii noştri atunci când facem nişte lucruri cu ei – de la nimeni, nici măcar de la ruşi”, a subliniat oficialul american. „Însă în mod sigur am vorbit cu ruşii la scurt timp după aceea şi ei ştiau despre invitarea României de a găzdui în 2015 rachete terestre SM-3”, a adăugat ea. Primele reacţii internaţionale la anunţul privind noul acord START au venit de la Bruxelles, Paris, Londra şi ONU. „Nu se putea semnal mai bun pentru eforturile noastre” europene în materie de luptă împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, a reacţionat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a vorbit despre „o etapă importantă” în dezarmarea nucleară mondială şi a încurajat şi alte ţări care au arme nucleare să urmeze exemplul Moscovei şi al Washingtonului. „Acordul istoric de azi va ajuta la deschiderea drumului către noi reduceri. Regatul Unit este dispus să-şi includă arsenal nuclear într-un viitor proces de dezarmare nucleară”, a anunţat şeful diplomaţiei britanice, David Miliband.

La Paris, preşedintele Nicolas Sarkozy a salutat „călduros” noul tratat, în care Franţa vede un „semnal foarte important” pentru comunitatea internaţională.