Ministerul Justiţiei precizează  că proiectul Legii răspunderii materiale a magistraţilor este în dezbatere publică începând din 12 iulie, iar ministerul aşteaptă toate punctele de vedere pe marginea proiectului, care nu a fost transmis Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. MJ susţine că proiectul nu a fost înaintat spre aprobare Guvernului şi, în consecinţă, nu poate fi transmis Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Totodată, proiectul Legii răspunderii materiale a magistraţilor este în dezbatere publică din 12 iulie, iar ministerul recepţionează toate opiniile cu privire la acest proiect urmând ca, după analizarea propunerilor primite, să fie redactată forma finală a proiectului şi să fie solicitate toate avizele prevăzute de Lege. CSM se opune antrenării răspunderii materiale a magistraţilor şi în cazul stabilirii, prin hotărâre definitivă, a răspunderii disciplinare a acestuia, părere împărtăşită şi de instanţe şi parchete, se arată în punctul de vedere al Consiliului pe Legea răspunderii materiale a magistraţilor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat joi punctul de vedere al instituţiei pe marginea proiectului Legii răspunderii materiale a magistraţilor, iniţiat de Ministerul Justiţiei. Potrivit documentului citat, Consiliul se opune posibilităţii antrenării răspunderii materiale şi în cazul stabilirii, printr-o hotărâre definitivă, a răspunderii disciplinare a judecătorului sau procurorului, poziţie care a fost preluată şi de reprezentanţii instanţelor şi parchetelor din ţară, consultate în legătură cu proiectul. „Aşa cum am susţinut încă de la redactarea proiectului de act normativ transmis Ministerului Justiţiei, în opinia noastră numai răspunderea penală a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune săvârşită în cursul procesului, stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă, poate constitui fundamentul antrenării răspunderii materiale a judecătorului sau procurorului şi numai în măsura în care această infracţiune este în raport de cauzalitate cu eroarea judiciară generatoare de prejudiciu”, se arată în punctul de vedere publicat de CSM. Totodată, reprezentanţii Consiliului consideră şi că „reaua-credinţă” (intenţia) şi „grava neglijenţă” (culpa) constituie forme ale vinovăţiei specifice dreptului penal ce se impun a fi stabilite doar prin antrenarea răspunderii penale a judecătorului sau procurorului, cu respectarea tuturor drepturilor ce revin oricărui cetăţean într-un proces penal. Mai mult, CSM atrage atenţia asupra faptului că cele două forme au fost introduse în Constituţia României ca fiind o cauză care antrenează sau determină răspunderea patrimonială a judecătorilor şi procurorilor. „Chiar dacă am admite ipoteza ca o eroare cauzatoare de prejudicii să poată fi determinată şi de o abatere disciplinară săvârşită de magistratul în cauză, considerăm că atunci când s-ar pune problema formulării acţiunii în regres, aşa cum este în cazul de faţă, ar fi necesar să se stabilească mai întâi dacă fapta care a determinat eroarea generatoare de prejudicii antrenează sau nu răspunderea penală a magistratului, aceasta fiind o formă de răspundere mai gravă decât răspunderea disciplinară”, se arată totodată în documentul publicat de CSM. „În raport de argumentele prezentate, propunem reformularea art. 963 alin. (3) din proiect, în sensul proiectului iniţial elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii şi asociaţiile profesionale, prin înlăturarea sintagmei <<sau, după caz, răspunderea disciplinară a acestuia>>. În acest mod se respectă unul dintre principiile care au stat la baza elaborării proiectului de act normativ – principiul potrivit căruia răspunderea patrimonială a judecătorilor şi procurorilor poate avea ca fundament numai răspunderea penală a acestora, astfel cum a fost stabilită în prealabil, printr-o hotărâre judecătorească definitivă”, susţin reprezentanţii CSM. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenţia şi asupra unei alte prevederi pe care Ministerul Justiţiei doreşte să o aducă statututului magistraţilor, potrivit căreia pe viitor ar putea fi incriminată ca abatere disciplinară şi nerespectarea normelor de drept material. „S-a precizat că o astfel de reglementare, care îşi propune, potrivit expunerii de motive, să asigure creşterea încrederii în justiţie, aduce atingere valorii pe care îşi propune să o apere, independenţei profesionale a judecătorului, precum şi celei a sistemului judiciar”, este argumentul adus de CSM. Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege care modifică statutul magistraţilor, una dintre schimbări fiind încheierea unor asigurări de către judecători şi procurori, care să acopere daunele pentru erorile judiciare, se arată în documentul publicat pe site-ul ministerului. Potrivit proiectului, în Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor ar urma să fie introdus un nou articol, potrivit căruia „pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, judecătorii şi procurorii încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârşite din gravă neglijenţă, în condiţiile stabilite prin hotărârea Guvernului”. Mai mult, Ministerul propune ca statul să recupereze în instanţă, de la magistraţi, banii plătiţi daune pentru greşelile acestora, făcute „cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă”. „După acoperirea prejudiciului, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în propunerea MJ. Totodată, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de modificare a statului magistraţilor se arată că modificările vor duce la îmbunătăţirea „percepţiei asupra sistemului judiciar, prin creşterea încrederii în activitatea de realizare a actului de justiţie şi, în acelaşi timp, va spori responsabilitatea judecătorilor şi a procurorilor în exercitarea funcţiei acestora”.