Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei prin care Nuredin Beinur şi alte şase persoane, printre care un ofiţer de poliţie judiciară, au fost arestate, că lăsarea acestora în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. „În raport de natura şi gravitatea infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi inculpaţii, de împrejurările în care se reţine că acestea ar fi fost comise, Curtea reţine că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de temere şi insecuritate în rândul societăţii civile”, se arată în motivarea deciziei din 13 octombrie, prin care au fost arestaţi pentru 29 de zile Nuredin Beinur şi alţi şase apropiaţi, printre care şi ofiţerul de poliţie judiciară Cristinel Niţoi. Totodată, instanţa a reţinut, în motivare, că „modul şi mijloacele în care se reţine că inculpaţii ar fi săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi, gradul ridicat de pericol social concret al acestora sunt elemente de natură a crea convingerea instanţei că se impune luarea faţă de aceştia a măsurii arestării preventive”. Pe de altă parte, instanţa a considerat că, deşi este adevărat că libertatea individuală trebuie protejată, „acest lucru nu trebuie să stânjenească eforturile autorităţilor în administrarea probelor şi în desfăşurarea procesului penal”. Nuredin Beinur şi celelalte şase persoane, printre care şi un ofiţer de poliţie judiciară, care au fost reţinute de procurori, au fost arestate, miercuri noaptea, pentru 29 de zile, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti. Potrivit unui comunicat remis miercuri de Parchetul General, în urma probatoriului administrat de către procurori ai Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sprijiniţi tehnic şi informativ de către Serviciul Român de Informaţii, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea, pentru o perioadă de 24 de ore, faţă de şapte persoane. Astfel, Nuredin Beinur este cercetat pentru şantaj, instigare la şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi complicitate la evaziune fiscală, în timp ce fratele său, Nuredin Erchin, este acuzat de şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, evaziune fiscală şi delapidare. Totodată, au fost reţinuţi şi alţi cinci membri ai clanului Nuredin, printre care şi Cristinel Niţoi, ofiţer de poliţie judiciară, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului. Vor fi duşi în faţa magistraţilor CAB Nelu Mihai Balaban, pentru şantaj, complicitate la şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, Mannix Pădure, pentru complicitate la şantaj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, Constantin Ovidiu Pop, pentru şantaj, precum şi Valentin Popa, pentru mărturie mincinoasă,  favorizarea infractorului, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals în declaraţii.

Taxe de protecţie şi ameninţări cu moartea

Din probele administrate până în acest moment al urmăririi penale a reieşit că, începând cu anul 1999, Nuredin Erchin şi Nuredin Beinur, împreună cu alte persoane din anturajul lor, percepeau taxe de protecţie de la diverşi oameni de afaceri în schimbul promisiunii că-şi vor putea derula în linişte afacerile pe litoral. Taxele de protecţie se ridicau la câteva mii de euro anual. În ipoteza în care părţile vătămate depuneau plângeri penale la poliţie, inculpaţii, cu sprijinul unui poliţist de poliţie judiciară, reuşeau să stopeze cercetările în cauzele respective şi să muşamalizeze aflarea adevărului, prin obţinerea unor soluţii de netrimitere în judecată. Astfel, susţin anchetatorii, poliţistul acorda sprijin membrilor clanului Nuredin, direct sau indirect, contribuind prin acţiunile lui la exercitarea de presiuni asupra părţilor vătămate. De asemenea, pentru a-şi pune în aplicare planurile, membrii clanului recurgeau de cele mai multe ori la ameninţări cu moartea la adresa persoanelor vătămate şi a membrilor familiilor acestora, atât în mod direct, cât şi prin mesaje telefonice, precum şi la distrugeri de bunuri cu scopul de a-i intimida. Procurorii spun că una dintre părţile vătămate le-a cesionat fraţilor Nuredin, cu titlu gratuit, folosinţa unui teren (pe care erau amplasate unităţi comerciale al căror acţionar majoritar era partea vătămată), cesiune ce reprezenta, de fapt, taxă de protecţie (apreciată la valoarea de 15.000 euro pe an). „În momentul în care partea vătămată a încercat să-şi câştige drepturile în instanţă sau prin intermediul organelor de poliţie, inculpaţii, personal sau prin locotenenţii lor, au recurs la măsuri extreme constând în intrări în forţă pe terenul părţii vătămate, urmate de lucrări şicanatorii de escavare sau de distrugere a plaselor de protecţie şi demolare a schelelor folosite la renovarea unor imobile”, se arată în comunicatul de miercuri al Parchetului General.

Totodată, cercetările făcute au mai relevat şi faptul că printre activităţile infracţionale ale membrilor clanului Nuredin se numără şi acţiuni de recuperare a unor datorii existente între persoane fizice, prin recurgerea inculpaţilor la metode de constrângere psihică a părţilor vătămate (ameninţări cu moartea, cu sechestrarea, molestarea sexuală, incendierea unor bunuri), exercitate de către „locotenenţi” ai celor doi fraţi. Mai mult, Nuredin Beinur, în calitate de acţionar majoritar al unei societăţi comerciale, în urma unui control de natură economică, i-a determinat pe Mariana Delu (director general al societăţii comerciale, care este cercetată în calitate de învinuit) şi pe inculpatul fratele său Nuredin Erchin (administrator al aceleiaşi societăţi comerciale) să altereze, distrugă şi să sustragă acte contabile, în vederea prezentării unei situaţii contabile neconforme realităţii, în scopul ascunderii prejudiciului adus bugetului de stat, ca urmare a neachitării obligaţiilor fiscale prin omisiunea evidenţierii în actele contabile a veniturilor realizate anterior de societatea comercială.