Avocaţii din dosarul în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu au cerut, la termenul de marţi al procesului în care acesta este acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa, recuzarea judecătoarei, pe motiv că tatăl acesteia a avut bani investiţi la FNI. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu s-a prezentat la termenul stabilit pentru marţi la Tribunalul Bucureşti, în scaun cu rotile şi cu piciorul imobilizat, însă a plecat după scurt timp, invocând motive de sănătate şi reafirmând cu nu vrea să dea declaraţii în faţa instanţei. La ieşirea din sala de judecată, Vîntu a reafirmat faptul că procesul în care este inculpat alături de omul de afaceri Octavian Ţurcan şi de şoferul său, Alexandru Stoian, nu are legătură cu justiţia, fiind doar o consecinţă a luptei sale directe cu regimul lui Traian Băsescu. „Domnia sa a declanşat o vânătoare împotriva mea, folosind toate instituţiile statului. Începând de azi, şi eu am decis să declanşez o vânătoare împotriva lui şi a celor care îl sprijină”, a afirmat omul de afaceri. Totodată, avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu au făcut marţi o cerere de recuzare a judecătoarei Camelia Bogdan, cea care a fost investită cu judecarea procesului, pe motiv că tatăl acesteia ar fi fost păgubit în dosarul FNI. Instanţa urmează să se pronunţe asupra cererii avocaţilor. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată, pe 12 octombrie 2010, de procurorii Parchetului General, pentru favorizarea infractorului, în dosarul privind fuga din ţară a lui Nicolae Popa, alături de Octavian Ţurcan şi de Alexandru Stoian. Vîntu şi Stoian sunt acuzaţi că l-au sprijinit pe Nicolae Popa, făcând demersuri pentru îngreunarea procedurilor de extrădare din Indonezia, potrivit Parchetului General. Din probele administrate în cursul urmăririi penale a reieşit că, în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, Sorin Ovidiu Vîntu a transmis din totalul sumei anuale de 200.000 de euro, convenite cu Nicolae Popa, două tranşe de 50.000 de euro, respectiv 20.000 de euro, se arată în comunicatul citat. Procurorii spun că suma îi era necesară lui Nicolae Popa  pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie. Totodată, din cercetări a mai rezultat că, în acest scop, Vîntu a identificat şi  modalităţile concrete de transfer al banilor, menite  să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 de euro a fost pus în executare de către Octavian Ţurcan. De asemenea, din probele administrate a mai rezultat că, pe 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, a transmis o altă tranşă, de 20.000 de euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare, se arată în comunicatul Parchetului General. Mai mult, după arestarea, pe 2 decembrie 2009, a condamnatului Nicolae Popa de către autorităţile judiciare indoneziene, Vîntu şi Stoian au desfăşurat acţiuni de sprijinire a acestuia, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare în România. „Sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a  procedurilor de extrădare, pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia”, potrivit Parchetului General.