Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, vineri, că ofiţerul de poliţie judiciară Cristinel Niţoi, cercetat în dosarul lui Nuredin Beinur, va fi eliberat pe cauţiune, după ce a respins contestaţia procurorilor împotriva unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, să respingă recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei din 9 decembrie a Curţii de Apel Bucureşti, care a decis eliberarea lui Niţoi, pentru o cauţiune stabilită la 15.000 de lei. Cristinel Niţoi a fost arestat, în luna octombrie, alături de alţi şase membri ai clanului Nuredin, printre care şi liderii grupării, Nuredin Beinur şi Nuredin Erchin. Anchetatorii au stabilit că, începând cu anul 1999, Nuredin Erchin şi Nuredin Beinur, împreună cu alte persoane din anturajul lor, percepeau taxe de protecţie de la diverşi oameni de afaceri în schimbul promisiunii că-şi vor putea derula în linişte afacerile pe litoral. Taxele de protecţie se ridicau la câteva mii de euro anual. În ipoteza în care părţile vătămate depuneau plângeri penale la poliţie, inculpaţii, cu sprijinul unui poliţist de poliţie judiciară, reuşeau să stopeze cercetările în cauzele respective şi să muşamalizeze aflarea adevărului, prin obţinerea unor soluţii de netrimitere în judecată. Astfel, susţin anchetatorii, poliţistul acorda sprijin membrilor clanului Nuredin, direct sau indirect, contribuind prin acţiunile lui la exercitarea de presiuni asupra părţilor vătămate. De asemenea, pentru a-şi pune în aplicare planurile, membrii clanului recurgeau de cele mai multe ori la ameninţări cu moartea la adresa persoanelor vătămate şi a membrilor familiilor acestora, atât în mod direct, cât şi prin mesaje telefonice, precum şi la distrugeri de bunuri cu scopul de a-i intimida. Procurorii spun că una dintre părţile vătămate le-a cesionat fraţilor Nuredin, cu titlu gratuit, folosinţa unui teren (pe care erau amplasate unităţi comerciale al căror acţionar majoritar era partea vătămată), cesiune ce reprezenta, de fapt, taxă de protecţie (apreciată la valoarea de 15.000 euro pe an). „În momentul în care partea vătămată a încercat să-şi câştige drepturile în instanţă sau prin intermediul organelor de poliţie, inculpaţii, personal sau prin locotenenţii lor, au recurs la măsuri extreme constând în intrări în forţă pe terenul părţii vătămate, urmate de lucrări şicanatorii de escavare sau de distrugere a plaselor de protecţie şi demolare a schelelor folosite la renovarea unor imobile”, se arată în comunicatul de miercuri al Parchetului General. Totodată, cercetările făcute au mai relevat şi faptul că printre activităţile infracţionale ale membrilor clanului Nuredin se numără şi acţiuni de recuperare a unor datorii existente între persoane fizice, prin recurgerea inculpaţilor la metode de constrângere psihică a părţilor vătămate (ameninţări cu moartea, cu sechestrarea, molestarea sexuală, incendierea unor bunuri), exercitate de către „locotenenţi” ai celor doi fraţi. Mai mult, Nuredin Beinur, în calitate de acţionar majoritar al unei societăţi comerciale, în urma unui control de natură economică, i-a determinat pe Mariana Delu (director general al societăţii comerciale, care este cercetată în calitate de învinuit) şi pe fratele său Nuredin Erchin (administrator al aceleiaşi societăţi comerciale) să altereze, distrugă şi să sustragă acte contabile, în vederea prezentării unei situaţii contabile neconforme realităţii, în scopul ascunderii prejudiciului adus bugetului de stat, ca urmare a neachitării obligaţiilor fiscale prin omisiunea evidenţierii în actele contabile a veniturilor realizate anterior de societatea comercială.