Preşedintele Traian Băsescu a declarat într-un interviu că politicile populiste ale Guvernului Tăriceanu au făcut criza în România mai puternică decât ar fi fost şi că în anii 2007 şi 2008 cel care a condus de fapt ţara nu a fost Executivul, ci PSD, aflat în opoziţie. „România a intrat oficial în criză la începutul lui 2009. Acum încheiem al doilea an de recesiune. Dar am intrat în criză în condiţii foarte proaste; de exemplu, în 2008, am atins o creştere economică de 7,4% din PIB şi un deficit bugetar de 5,5%, cu zero resurse. Însă au fost o serie de legi introduse în 2007 şi 2008 care ne-au afectat foarte tare în 2009. De exemplu, dublarea pensiilor; creşterea salariilor cu peste 50%; introducerea concediului de maternitate de doi ani; introducerea stimulentelor pentru angajaţii din sectorul public. Toate aceste lucruri au fost făcute de guvern în 2007 şi 2008, cu ideea că vor câştiga alegerile din 2008. Eu am fost unul dintre politicienii care au avertizat Parlamentul şi Guvernul în legătură cu creşterea pensiilor, care era nesustenabilă, şi n legătură cu creşterea salariilor, care era tot nesustenabilă, chiar şi în condiţiile în care creşterea din România exploda. Aceasta era imaginea atunci când am început să fim o ţară în criză, la începutul lui 2009”, a explicat preşedintele condiţiile începutului crizei. Întrebat dacă vrea să spună de fapt că „politicile populiste ale guvernului precedent au făcut criza mai puternică decât ar fi fost altfel”, Băsescu a confirmat supoziţia reporterului. „Da, vă voi da câteva elemente”, a explicat el, susţinând apoi şi că PSD a fost cel care a condus de fapt ţara după ce Cabinetul Tăriceanu a rămas minoritar odată cu îndepărtarea de la  guvernare a PDL. „Cu un guvern cu 18% în Parlament, liberalii au făcut un aranjament pentru a primi susţinerea socialiştilor. De fapt, nu guvernul era cel care conducea politicile reale ale României. Partidul de la guvernare era, de fapt, un partid care nu se afla în guvern. Erau socialiştii. Şi ei au exercitat presiuni pentru toate aceste legi noi, dedicate chestiunilor sociale şi nu dezvoltării ţării”, a mai acuzat şeful statului.

Băsescu a dat apoi vina pe PSD pentru că atunci când a fost la guvernare cu PDL s-a opus măsurilor dure, care ar fi putut îndrepta România spre o politică de redresare.  „În 2009 nu eram suficient de hotărâţi să luăm măsuri dure. Am început să reducem costurile salariilor, alocând patru zile (neplătite – n.red.) în octombrie, noiembrie şi decembrie, pentru a reduce costurile cu bugetarii, dar măsurile nu au mers suficient de departe. Am redus unele bonusuri şi am redus numărul zilelor plătite, dar nu a fost suficient pentru a echilibra bugetul. Măsurile dure au fost luate în 2010. Şi avem o explicaţie: partidul de la guvernare era aliat cu PSD, iar diferenţele de abordare dintre formaţiunea de centru-dreapta şi Partidul Social-Democrat erau imposibil de negociat. În plus, 2009 a fost anul alegerilor prezidenţiale. Realitatea a intervenit în 2010. Din acest motiv, acuzaţiile unor analişti, că nu am luat măsuri dure în 2009, sunt corecte”, a punctat el. Cât priveşte evoluţia economiei în perioada următoare, Băsescu a estimat că economia va creşte în 2011 cu 1,5%,  2012 va fi un an cu o creştere de 3%-4% din PIB, dar „continuând procesul de reducere a deficitului bugetar”. Totodată, preşedintele a dat asigurări că legile necesare acordului cu FMI vor trece de Parlament „înainte de Crăciun”. „Le vom adopta înainte de Crăciun. Vom avea aceste legi. Tocmai am adoptat legea pensiilor, crescând vârsta de pensionare la 63 de ani pentru femei şi la 65 pentru bărbaţi”, a informat el. Băsescu a explicat şi de ce a trimis înapoi la reexaminare legea pensiilor. „Da, am trimis-o înapoi, pentru a fi votată fără să existe îndoieli în legătură cu corectitudinea votului. O astfel de lege trebuie votată fără să existe semne de întrebare. Este o lege esenţială, în cele din urmă – România are 5,5 milioane de pensionari. Am încercat să găsesc o soluţie pentru a unifica punctele de vedere ale tuturor partidelor. Această soluţie a fost aprobată de toată lumea, pentru că, pentru femei, creşterea vârstei de pensionare în proiectul iniţial a fost de şapte ani. Şapte ani este puţin cam mult pentru a fi absorbit imediat. Aşa că am găsit o soluţie: să o cresc cu cinci ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei”, a mai arătat şeful statului. Cât priveşte relaţia cu FMI, Traian Băsescu a apreciat: „Dacă primul acord a avut ca obiectiv să împiedice o deraiere a României şi să înceapă consolidarea fiscală, următorul acord cu FMI va avea un alt centru de greutate. Acum avem ca obiective să derulăm programe finanţate de UE. Bineînţeles, să continuăm consolidarea fiscală; să desfăşurăm programele pe care le avem cu UE; să începem implementarea Agendei 2020 a UE; să creştem credibilitatea României, stimulând o abordare pozitivă faţă de investiţiile străine directe. Acestea sunt obiectivele acordului nostru strand-by cu FMI şi cu UE”. Întrebat de ce România ar avea nevoie de un acord cu FMI „care va însemna doar şi mai multă austeritate, când poate că nu este necesar”, Băsescu a replicat: „Ba nu, este, iar acest acord stand-by cu FMI şi cu UE poate apăra România chiar şi în faţa propriilor ei politicieni, în faţa populismului, care poate creşte în orice moment în România, în Parlamentul român”.