Silvio Berlusconi se teme de o creştere a ratei de absenteism la alegerile regionale de duminică şi luni, la care partidul său ar putea fi penalizat în favoarea Ligii Nordului, aliatul său. Scrutinul are loc în 13 din cele 20 de regiuni italiene, dar a căpătat valoare de test naţional pentru guvernul Berlusconi, aflat la putere de doi ani, pentru că va fi singurul până la legislativele din 2013. La fel ca în cazul tuturor scrutinelor, şeful Guvernului „a transformat votul într-un plebiscit”, implicându-se personal, notează politologul Marc Lazar, specialist în Italia. Cu o popularitate în scădere (44%), dar în condiţiile în care „mulţi lideri europeni îl invidiază”, potrivit lui Lazar, acest magnat al presei a fost foarte activ: interviuri la televiziuni şi posturi de radio, mitinguri electorale din nordul până în sudul Italiei. Obiectivul este ca alegătorii să se prezinte la urne, în special cei ai formaţiunii sale, Poporul Libertăţii (PdL). PdL a fost discreditat de arestarea, în februarie, a mai multor aleşi care au luat mită. Apoi, la începutul lunii martie, depunerea listelor PdL în Lombardia (regiunea Milano) şi în Lazio (Roma) a întâmpinat o serie de probleme – semnături neautentificate, expirarea termenului. Nando Pagnoncelli, de la institutul Ipsos, confirmă „un risc de creştere a absenteismului” din cauza „preocupării mari pentru piaţa muncii şi a impresiei electoratului că clasa politică şi presa discută despre orice altceva cu excepţia crizei”. Însă editorialistul Corriere della Sera, Massimo Franco, consideră că majoritatea „vrea să creadă într-o inversare a tendinţei după marea manifestaţie de sâmbătă de la Roma şi anticipează o scădere a participării limitată la 4 sau 5 puncte procentuale”. Silvio Berlusconi şi-a revizuit deja ambiţiile în scădere: dacă iniţial viza şase regiuni, faţă de şapte opoziţia de stânga, în prezent mizează pe patru victorii (Lombardia şi Veneţia, două fiefuri ale dreptei, precum şi Campagna şi Calabria). „Două regiuni în plus vor fi suficiente pentru ca Berlusconi să vorbească de triumf”, a apreciat Lazar, amintind că în 2005 Berlusconi şi coaliţia sa au obţinut numai două regiuni. Alte cinci, printre care Toscana şi Emilia-Romagna, ar urma să rămână sub controlul centru-stângii, în condiţiile în care încrederea în Partidul Democrat este în curs de creştere, potrivit lui Pagnoncelli. Alte patru sunt în prezent în mâinile opoziţiei, dar pot schimba tabăra – Piemonte, Liguria, Puglia şi Lazio –  potrivit politologilor. În Lazio, lupta se duce între două femei: fostul comisar europeană Emma Bonino şi sindicalistul de dreapta Renata Polverini. Dar privirile vor fi îndreptate luni spre Piemonte, unde candidatul dreptei, Roberto Cota, membru al Ligii Nordului, este umăr la umăr cu rivala sa de stânga Mercedes Bresso. Într-un interviu, şeful mişcării antiimigranţi Umberto Bossi a calificat drept „destul de logic” faptul că formaţiunea sa progresează şi ar putea depăşi PdL în nord (Veneţia, Piemonte, Lombardia). Însă o Ligă a Nordului prea puternică ar putea determina retragerea unui alt aliat important al lui Berlusconi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Gianfranco Fini, cofondator al PdL.