Irlanda asistă la cea mai amplă operaţiune de securitate lansată vreodată  pe teritoriul său, pregătindu-se să o întâmpine, marţi, pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care vine pentru prima dată la Dublin de la declararea independenţei republicii. Regele George al V-lea a fost ultimul monarh care a vizitat Irlanda, în 1911, dar atunci aceasta făcea parte din Regatul Unit. Vizita de stat pe care regina Elisabeta a II-a o va începe marţi în Republica Irlanda, la invitaţia preşedintelui acestei ţări, Mary McAleese, care o va primi pe suverana britanică la domiciliul ei din Phoenix Park, va marca „începutul unei noi ere”, a declarat duminică, la BBC, premierul de la Dublin, Enda Kenny. Acest nou început în relaţiile bilaterale se bazează pe respect şi prietenie şi pe recunoaşterea reciprocă a celor două ţări, care şi-au normalizat relaţiile. El a spus că securitatea va fi sporită, dar regina britanică va fi primită cu un călduros bun venit, iar publicul irlandez va avea ocazia să o întâlnescă. „Locurile alese de regină pentru a le vizita sunt sensibile şi potrivite şi va trimite un mesaj important în sensul reconcilierii şi solidarităţii în faţa provocărilor viitorului”, a declarat Kenny, devenit în martie şef al unui guvern de coaliţie. Ea va asista la evenimente organizate la Trinity College din Dublin, la National War Memorial Gardens din Islandbridge şi la stadionul Croke Park. În 1920, în timpul războiului pentru independenţa Irlandei, forţele britanice au deschis focul asupra mulţimii strânse la un meci de fotbal pe stadionul Croke Park, ucigând 14 spectatori şi jucători. Există planuri şi ca regina şi prinţul Philip să viziteze hipodromul naţional din Kildare, precum şi cetatea Rock of Cashel, din comitatul Tipperary şi un parc tehnologic din Cork. Elisabeta a II-la urmează să rostească un discurs la un dineu de stat organizat la castelul Dublin. Vizita intervine în contextul unei intensificări a violenţei disidenţei republicane. Ministrul pentru securitate internă, Theresa May, a declarat că vizita reginei în Irlanda va fi însoţită inevitabil de probleme de securitate, dar a subliniat că Garda Siochana – forţele de poliţie ale Irlandei – are experienţă în protejarea personalităţilor publice. Peste 6.000 de ofiţeri de poliţie şi militari din infanterie, marină şi aviaţie, vor fi desfăşuraţi la Dublin şi alte câteva mii se vor afla în alte puncte de-a lungul intinerariului reginei, pentru a asigura securitatea. Potenţialele ameninţări aeriene vor fi contracarate de arme antiaviaţie, iar şapte avioane militare vor patrula spaţiul aerian irlandez. O unitate a forţelor speciale este pregătită pentru un eventual atac terorist, iar echipe de genişti au fost plasate în alertă. Tomberoanele au fost scoase de pe străzile din Dublin, iar mii de capace de canal au fost sigilate, în timp ce 40 de kilometri de bariere pentru controlul mulţimii au fost desfăşurate în capitala Republicii Irlanda. „Aceasta va fi cea mai amplă operaţiune de securitate din istoria ţării”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei John Gilligan. Potrivit estimărilor, va costa 30 de milioane de euro. Phoenix Park, unde vor sta regina şi prinţul consort, va fi închis, ceea ce blochează traficul pe una dintre principalele artere din Dublin. De asemenea, parcarea a fost interzisă pe 30 de străzi din oraş, de sâmbătă dimineaţă până vineri. În ultimele zile, mai multe persoane au fost arestate, fiind suspectate că fac parte din mişcarea disidentă republicană. Ameninţarea pare să fie de o asemenea amploare încât, în mod excepţional, Dublinul le-a permis poliţiştilor britanici însărcinaţi cu securitatea regineri să aibă armele asupra lor, chiar cu riscul ca această decizie să trezească amintiri dureroase. Întrebată despre ameninţarea cu un atac lansat de grupările republica disidente, May a declarat: „Trăim în mod constant urmărind ameninţarea teroristă. În ceea ce priveşte terorismul legat de Irlanda de Nord, ştim că a existat un număr de tentative de atacuri la începutul acestui an şi a avut loc, bineînţeles, moartea ofiţerului de poliţie Ronan Kerr. Ceea ce a fost important a fost răspunsul Taoiseach, potrivit căruia astfel de incidente nu ne deturnează de pe calea democraţiei în Irlanda de Nord”. May a subliniat că această vizită este un moment istoric şi o etapă importantă în relaţia dintre Marea Britanie şi Republica Irlanda. Conflictul nord-irlandez s-a soldat cu 3.500 de morţi, în circa 30 de ani.