Şefii diplomaţiei ruse şi americane, Serghei Lavrov şi Hillary Clinton, au discutat în marja summitului ASEAN de la Hanoi despre dosarul presupusului traficant de arme Viktor Bout, arestat în 2008 în Thailanda, la cererea SUA. „Am abordat acest subiect în speranţa că nu va face obiectul ingerinţelor externe în activităţile autorităţilor thailandeze”, a anunţat sâmbătă Lavrov. În august 2009, un tribunal din Thailanda a respins cererea de extrădare a lui Bout, acuzat de SUA de susţinere materială a terorismului. În august 2010, o Curte de Apel a anulat decizia şi s-a pronunţat în favoarea extrădării, însă aceasta a fost amânată pe perioadă nedeterminată, deoarece suspectul făcea obiectul unei a doua cereri de extrădare din partea Statelor Unite, pentru spălare de bani şi escrocherie. În 5 octombrie, un tribunal a respins a doua cerere americană, eliminând ultimul obstacol judiciar în calea extrădării lui Bout, în baza primei cereri. Bout, fost ofiţer în forţele aeriene sovietice transformat în om de afaceri, a fost arestat la 6 martie 2008 la Bangkok, după ce se întâlnise cu agenţi americani care se dădeau drept membri FARC şi care spuneau că vor să cumpere rachete şi lansatoare de rachete. Bout a fost prins în urma unei operaţiuni comune cu România. Andrew Smulian, complicele traficantului de arme Viktor Bout, a fost în România pentru a încheia tranzacţii cu potenţiali cumpărători, iar autorităţile au interceptat convorbiri şi au înregistrat întâlnirile pe care acesta le-a avut în România cu doi colaboratori ai agenţiei antidrog din SUA. Smulian a stat în România aproximativ două săptămâni, timp în care a fost supravegheat permanent de ofiţerii de la crimă organizată din Poliţia de Frontieră şi de Serviciul Român de Informaţii. Nu a fost arestat pentru că serviciile secrete americane îl urmăreau pe Bout. Arestarea lui Smulian ar fi tulburat apele în sfera de influenţă şi de credibilitate a rusului Bout şi cu siguranţă acesta s-ar fi ascuns. De altfel, arestarea lui Viktor Bout trebuia să aibă loc în România, dar difuzarea, în 3 februarie, a filmului „Traficantul de arme” (Lord of War), inspirat din viaţa lui, l-a făcut suspicios şi l-a determinat să nu mai vină ca să perfecteze tranzacţia aflată în vizorul agenţilor secreţi, potrivit unor surse judiciare de la Bucureşti. Acuzatul, care a inspirat personajul jucat de Nicolas Cage în filmul „Lord of war”, este considerat responsabil pentru trafic cu arme în ultimii 15 ani între Africa şi America de Sud, trecând prin Afganistan şi reţeaua al-Qaida.