Olanda ar putea bloca aderarea României la Schengen, în absenţa unor progrese clare în lupta anticorupţie, a atras atenţia ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Tanya van Gool. Semnalele privind reţinerea Olandei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen au prins contur odată cu formarea noului guvern de la Haga. Acordul de susţinere parlamentară încheiat de liberalii premierului Mark Rutte şi de creştini-democraţi cu formaţiunea Partidul pentru Libertate, condusă de extremistul Geert Wilders, menţionează condiţionarea aderării României la Schengen, în martie 2011, de progresele în lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. „În ceea ce priveşte procesul de evaluare Schengen pentru România şi Bulgaria, guvernul va pleda pentru introducerea a două rapoarte bianuale privind progresele realizate de aceste state în lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. Dacă acestea nu vor răspunde strict criteriilor, Olanda nu va susţine aderarea deplină a celor două ţări şi eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE. România şi Bulgaria nu se vor putea alătura spaţiului Schengen”, stipulează documentul postat la începutul lunii pe site-ul guvernului olandez. În interviul pentru NewsIn, ambasadoarea Tanya van Gool a dat însă asigurări că Olanda nu a luat încă o decizie finală în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Diplomatul olandez a vorbit însă despre lipsa progreselor în realizarea obiectivelor prevăzute de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care se referă la lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. „Olanda crede că aceste benchmarks-uri sunt necesare pentru a avea încredere într-un sistem tradiţional, iar un astfel de sistem dă calitatea întregului sistem, inclusiv în ceea ce priveşte controlul la frontiere. Dacă această încredere nu este conformă şi suficientă – potrivit raportului Comisiei Europene, credem că ar putea fi o ameninţare implementarea deschiderii graniţelor spaţiului Schengen”, a declarat ambasadoarea Tanya van Gool. Ea a adăugat că poziţia Olandei în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen nu este în acest moment definitivă. „Nu spunem acum că vom spune veto. Spunem că noi credem că mai sunt progrese de făcut, că nu suntem convinşi încă şi am putea adopta o anumită poziţie”, a punctat ambasadoarea Olandei. Diplomatul olandez a admis că România este pregătită tehnic pentru eliminarea controalelor la frontiere, însă a remarcat că există o lipsă de „încredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie”. „Tehnic, România îndeplineşte criteriile, deoarece aparatul este acolo, oamenii sunt acolo pentru a controla maşinăria, dar trebuie să ai încredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie. Şi aceasta nu este în special o problemă la frontieră, dar trebuie să avem încredere în sistem, încredere că tot ce este acolo va face faţă aşa cum trebuie. Iar această deschidere şi încredere nu există, potrivit raportului Comisiei”, a insistat ambasadoarea Olandei. Ea a atras astfel atenţia că Olanda ar putea avea o poziţie negativă privind aderarea României la spaţiul Schengen, dacă criteriile Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu sunt suficient îndeplinite. „Există un dacă, trebuie să vedem dacă suntem singurii sau nu, dacă mai multe ţări au aceleaşi îngrijorări, iar apoi ele vor discuta şi vor discuta şi cu România. Iar România va explica ce a făcut. Categoric, România va recunoaşte şi va spune: Avem MVC. Este un dialog între România şi ceilalţi parteneri”, a explicat ambasadoarea Tanya van Gool. Preşedintele Traian Băsescu declara vineri că, în urma discuţiilor bilaterale avute la Bruxelles cu liderii Franţei, Olandei, Germaniei referitoare la accesul României la spaţiul Schengen, „există tentaţia” legării votului politic de progresele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie. „În cadrul bilateral, am avut discuţii cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern cu privire la accesul României în spaţiul Schengen. Este foarte clar că pentru toţi cei cu care am discutat, fie că este vorba de preşedintele Franţei, de premierul olandez, de preşedintele Barroso, de cancelarul Merkel, accesul României în Schengen are două componente, aşa cum ele sunt şi descrise în Tratat: este o componentă tehnică şi o componentă politică, pentru că trebuie să existe un vot politic pentru accesul în spaţiul Schengen. Există tentaţia, la foarte mulţi, să lege accesul în spaţiul Schengen în zona componentei politice şi de progresele noastre pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie. I-am informat că aici s-au făcut progrese, a fost adoptată o nouă lege ANI, s-a adoptat Legea micii reforme. Sigur, sunt progrese, dar pe care statele membre ar vrea să le vadă materializate şi-n eficienţa actului de justiţie, nu numai în legi scrise”, a spus preşedintele Băsescu, la finalul Consiliului European de toamnă, desfăşurat la Bruxelles. Decizia aderării unei ţări la Schengen este, în final, dincolo de îndeplinirea criteriilor tehnice, una de natură politică, ce presupune unanimitate în votul membrilor. Eventuala legătură între Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar fi o idee nouă. Anul trecut s-a vehiculat ideea de a face o legătură, în raportul UE pe justiţie, între progresele României în lupta împotriva corupţiei şi aderarea la Schengen, idee la care în final s-a renunţat. Argumentul celor care susţineau această legătură era că partenerii europeni nu pot avea încredere că o ţară cu probleme de corupţie în rândul justiţiei şi forţelor de ordine poate administra corect graniţele externe ale Uniunii Europene. România a depus un efort masiv în ultimii doi ani, din punct de vedere tehnic, pentru a se pregăti de intrarea în Schengen şi speră că se va alătura acestui spaţiu în martie 2011. Ideea de a lega aderarea României la Schengen de alte procese, care nu au legătură cu criteriile tehnice pe care o ţară le are de îndeplinit pentru a intra în acest spaţiu în care graniţele interne sunt desfiinţate, a fost readusă în discuţie recent de Franţa, în contextul polemicii legate de repatrierile romilor. Oficiali francezi au sugerat că Parisul ar putea bloca aderarea României la Schengen – ştiut fiind faptul că pentru această decizie este necesară unanimitatea – din cauza proastei administrări a problematicii romilor de care dă dovadă Bucureştiul. Ulterior, Franţa s-a ferit să mai invoce problema romilor, dar a invocat progresele insuficiente în lupta anticorupţie.

Raportul din iulie elaborat de Comisia Europeană în legătură cu progresele făcute de România în aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare a fost deosebit de critic, în special din cauza Agenţiei Naţionale pentru Integritate. Practic, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că România că nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate la aderare, o acuzaţie de o gravitate fără precedent la adresa ţării noastre, care anterior nu mai figurase în rapoarte. Problema cu ANI a fost între timp remediată. Deşi autorităţile şi-au propus constant ridicarea acestui Mecanism, refoma justiţiei şi lupta anticorupţie au fost judecate ca fiind în continuare nesatisfăcătoare, astfel încât MCV a fost prelungit în fiecare an. Întrebată despre evoluţia României în cei patru ani de când ţara noastră a devenit membră UE, ambasadoarea Tanya van Gool a spus că România încearcă să facă faţă luptei anticorupţie şi să respecte criteriile introduse în Mecanismul de Verificare şi Cooperare, dar totuşi efortul depus este insuficient. „România face eforturi în acest sens (lupta anticorupţie) şi trebuie să spun că anul trecut, deşi a fost foarte greu, au fost făcute progrese, dar în ultimii trei ani lucrurile au încetinit. Dacă luăm întreaga perioadă de patru ani, a fost prea puţin pentru ce s-ar fi putut face. Pe de altă parte, România face eforturi, este un procedeu accelerat pentru a compensa ceea ce nu s-a făcut. Consider că au fost făcute progrese, dar, potrivit raportului Comisiei, dacă punem toate benchmarks-urile împreună, lucrurile nu sunt încă puse la punct şi de aceea raportul a fost foarte critic”, a declarat diplomatul olandez. În ceea ce priveşte menţinerea Mecanimsului de Verificare şi Cooperare pentru România, ambasadoarea Tanya van Gool a afirmat că acesta este un instrument „care ajută să priveşti înapoi, la îngrijorările tuturor părţilor” şi, în pofida faptului că nu este „perfect”, este folositor.