corvetaAstăzi s-a finalizat tranzacția prin care statul român a devenit majoritar la Șantierul Naval 2 Mai Mangalia SA deținând 51% din acțiunile companiei. Cum s-a întâmplat? Pe scurt, în noiembrie anul trecut Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, din cauza datoriilor foarte mari în special față de firma „mamă” din Coreea de Sud aproximate la 1,5 miliarde dolari, s-a înțeles cu grupul olandez Damen să-i cedeze participația de 51% la Daewoo Mangalia Heavy Industry. Pe fir a intervenit statul deținătorul restului de 49% din acțiuni care și-a exercitat dreptul de preemțiune stipulat în contractul de privatizare și a anulat înțelegerea celor doi care se pregăteau să sărbătorească. Serios, cei de la Damen plecaseră din Galați, șampaniile erau în frapieră când  dl. Tudose i-a anunțat că vrea să facă „bărcuțe” la Mangalia! În fine azi s-au înțeles ca Damen să cesioneze statului român 2% din acțiuni rezultând în final următorul acționariat: 51% Șantierul Naval 2 Mai S.A, societate controlată de Ministerul Economiei și 49% Damen Shipyards Group.

Nu vreau să fiu cârcotaș dar nu imi dau seama dacă a meritat să pierdem 8 luni pentru această negociere în condițiile în care noii acționari au preluat și datoriile. Adică să ne înțelegem, procentele de preluare a datoriilor exorbitante prezentate mai sus, sunt aceleași 51% statul Român și 49% Damen. Și când spun pierdere mă gândesc că în acest răstimp șantierul a funcționat mult sub capacitate, unii muncitori au plecat și nu puțini, iar alții au fost detașați la alte șantiere din țară. Pentru că Daewoo știind de 3 ani că pleacă nu s-a mai îngrijit de contracte noi iar în construcțiile navale un șantier cam știe ce are de făcut cu cel puțin doi ani în avans.

Povestea interesantă abia acum urmează dacă conexăm realitatea prezentată, cu operațiunea de atribuire a contractului de dotare a Marinei Militare cu 4 corvete multifuncționale și modernizarea celor două fregate achiziționate în 2005; în sfârșit. Lucrul ăsta se va face într-un șantier naval din România care ulterior trebuie să fie capabil să execute lucrările de reparații pentru toate navele militare. Procedura a depășit faza de calificarecu 4 ofertanți și e în faza de dialog urmând ca în ultima faza să se realizeze evaluarea ofertelor finale, având ca unic criteriu prețul minim. Cei 4 sunt: Naval Group Franța – SNC, Șantierul Naval Damen din Galați, Thyssen Krupp Marine Systems Germania și grupul italian Fincantieri, proprietarul șantierelor navale din Tulcea și Brăila. Pentru că oricare ar fi rezultatul acestei proceduri, lucrurile ies prost:

– Dacă nu câștigă Damen atunci corvetele nu se vor face la Mangalia  singurul șantier naval unde statul este acționar majoritar și atunci de ce ne-am căznit 8 luni? Nu era mai bine să fi lăsat Damen să preia acționariatul majoritar și ulterior să facem cu ei o negociere cu sursă unică, ceea ce însemna că acum contractul era în faza de derulare?

– Dacă va câștiga Damen, atunci ne întoarcem cu aproape 2 ani în urmă când a fost abrogată HG 906 emisă în noiembrie 2016, ce acorda contractul acestei companii. Și atunci de ce am pierdut timpul, cu „dușmanul de la Răsărit” la 210Mm de Constanța? E clar că dl. ministru Fifor trebuie să ofere explicații pentru că așa ceva este de neconceput într-o țară condusă cu un minim de rigoare.

P.S. Am încercat să prezint lucrurile cât de clar am putut fără a simplifica calitatea informației, alegând din noianul de date legate de subiect pe acelea pe care le-am crezut relevante. Eu vreau ca „Programul Corvete” să se concretizeze, pentru că Marina Militară are nevoie ca de aer, de nave noi. Există însă un lucru aparent neînsemnat care s-ar putea să-mi taie aripile. Prețul programului de 1,6 miliarde de Euro este același cu cel din 2016. Nimeni din mai marii apărării nu s-a gândit că un Euro din 2018 nu este egal cu un Euro din 2016. Sau mai exact nu a fost luată în calcul inflația din segmentul comerțului cu arme care în această perioadă este de 5% pe an. În fine, vom vedea! Să auzim de bine și de foarte bine!

Senator independent Vergil Chiţac