Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) vrea să refacă plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie, care au afectate de procesul de eroziune costieră, astfel că ABADL vrea să acceseze 150 milioane euro din fonduri europene pentru a finanţa aceste investiţii. „Estimăm că în luna octombrie vom depune documentaţia la Comisia Europeană. Şi în cursul acestui an vrem să organizăm deja primele licitaţii pentru lucrările efective de reabilitare ale coastei”, spun oficialii ABADL. Aceştia precizează că lucrările ar putea dura doi-trei ani, din momentul demarării lor. „Procesul de eroziune costieră constituie doar unul din factorii care afectează toată suita de activităţi pe zona de coastă prin modificarea topografiei, a calităţii terenurilor şi creşterea gradului de vulnerabilitate a funcţiunilor. Proiectul adresat prevenirii şi stopării procesului de eroziune costieră, care face obiectul cererii de finanţare propus de ABADL, se adresează unui sector limitat al coastei Mării Negre, sector care însa prezintă cel mai ridicat grad de eroziune şi complexitate a efectelor acesteia rezultat din multitudinea aspectelor antropice şi naturale care interacţionează”, se arată într-un comunicat al ABADL. Sectorul sudic este abordat cu prioritate datorită importanţei naţionale pe care o prezintă sub aspectele economic, social, turistic, strategic, precum şi datorită procesului de eroziune foarte accelerată a plajelor. Impactul densităţii în creştere a dezvoltărilor de-a lungul coastei, lipsa resurselor necesare contracarării fenomenului de eroziune, conduc la necesitatea abordării cu prioritate a acestei zone. „Investiţiile propuse a fi realizate în prima fază a lucrărilor de combatere a eroziunii costiere vor costa aproximativ 150 de milioane de euro, fonduri care vor proveni de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, Axa Prioritară 5”, se mai arată în comunicat. Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, este autoritatea responsabilă pentru administrarea zonei costiere a Mării Negre şi, totodată, este unicul beneficiar al intervenţiilor din cadrul acestui domeniu de intervenţie ce va fi finanţat din Fondul de Coeziune. „Un potenţial risc pentru mediu îl reprezintă eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea nord-vestică a Mării Negre. În ultimele decenii, litoralul Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. De-a lungul coastei româneşti, retragerea terenului s-a accelerat în ultima perioadă. Actvităţile antropice au condus la reducerea substanţială a depunerii de sedimente la nivelul întregului sistem litoral. Reducerile severe de sedimente au produs un proces de eroziune a coastei care a început încă din anii 1850, dar care s-a accelerat în ultimii patruzeci de ani”, spun reprezentanţii administraţiei. Potrivit acestora, în special construirea, extinderea şi întreţinerea jetelelor de la Sulina şi canalul din sectorul nordic au întrerupt mutarea sedimentelor dinspre braţul Chilia, în timp ce construirea şi funcţionarea Porţilor de Fier şi a altor baraje de-a lungul Dunării au redus drastic volumul de sedimente transportat către Marea Neagră. Jetelele asociate cu porturile Midia, Constanţa şi Mangalia au de asemenea un impact important asupra modalităţilor de transport al sedimentelor de-a lungul coastei. ABADL anunţă că au fost construite o suită de structuri de apărare a coastei în încercarea de a rezolva aceste probleme. „Majoritatea acestor intervenţii sunt concentrate de-a lungul sectorului costier sudic. Unele au fost ineficiente însă o mare parte au avut un impact semnificativ asupra proceselor naturale din zonă şi au creat o linie costieră artificială. Totuşi, multe din aceste structuri sunt în proces de distrugere şi devin ineficiente, expunând la riscurile aferente procesului de eroziune costieră multe dezvoltări de-a lungul ţărmului şi de pe faleze. Pierderea plajelor are de asemenea consecinţe serioase asupra turismului, nemaivorbind de degradarea clădirilor şi riscurile asupra sănătăţii şi siguranţei publice”, afirmă oficialii ABADL. În cazul Deltei Dunării, variaţia în asigurarea sedimentelor expune la riscuri legate de eroziune şi inundaţii atât comunităţile locale, cât şi patrimoniul natural inestimabil. De-a lungul plajelor barieră, riscul breselor poate avea serioase urmări asupra sistemului de lacuri şi lagune din spatele acestora. „Astfel, s-a considerat că sunt necesare măsuri preventive urgente împotriva eroziunii solului, parte din acestea fiind adresate de prezentul proiect de investiţii”, au adăugat reprezentanţii ABADL.