România a construit 281 de kilometri de autostradă (dacă este luată în calcul refacerea completă a autostrăzii Bucureşti-Piteşti) în aproape 20 de ani şi a modernizat doar 28% din cei 16.369 de kilometri de drumuri naţionale, din care 6.072 de kilometri drumuri sunt deschise traficului european. Lucrările la autostrada Bucureşti-Piteşti, prima din România, au ridicat numeroase semne de întrebare legate calitatea lucrărilor, aceasta necesitând numeroase reparaţii, iar preţurile la care au fost atribuite lucrările au fost apreciate ca fiind exagerat de mari. În 1997, consorţiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT) a câştigat licitaţia pentru reabilitatea integrală a autostrăzii, angajându-se să termine lucrarea în 22 de luni, pentru aproximativ 27 de milioane de euro. Autostrada a fost inaugurată în octombrie 2000, iar la finalul lucrărilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a plătit de cinci ori mai mult. Lucrarea a avut un termen de garanţie de numai 12 luni, iar ulterior au apărut numeroase defecţiuni la nivelul stratului de rulare. Deşi, în 2001, noul ministru al transporturilor din partea PSD, Miron Mitrea, a ameninţat că va acţiona FAT în judecată, el nu a dispus executarea garanţiei pentru ca gropile care apăruseră deja pe autostradă să fie reparate. În 2003, ministerul condus Mitrea a mai cheltuit nouă milioane de euro pentru reparaţii.

În timpul mandatului lui Gheorghe Dobre a fost turnat un nou covor asfaltic peste cel existent deja, în valoare de circa 126 de miliarde de lei. O nouă reparaţie a avut loc în 2006, când licitaţia a fost câştigată de grupul de firme Euroconstruct Trading 98 – PA & CO International – Search Corporation, la un preţ de 30 milioane euro, de două ori mai mare decât cel oferit de firma austriacă Alpine Mayderer. Ulterior, reparaţia pe o bună porţiune din autostradă a fost pusă la îndoială, imediat după ce a aceasta a fost dată în folosinţă.

Lucrările la autostrada Bucureşti-Constanţa au garanţie doar doi ani

Lucrările finalizate la Autostrada Soarelui Bucureşti-Constanţa au ridicat, de asemenea, numeroase probleme, legate de neconformităţi la suprafaţa stratului de rulare, apariţia de fisuri şi chiar gropi. Tronsoanele autostrăzii au o garanţie de doar doi ani, iar primele gropi au apărut deja la doar un an după ce autostrada a ieşit din garanţie. În acest caz, firmele constructoare (printre care, CCCF, Astaldi Spa, Colas, Max Boegl şi Yuksel Makimsan Ener) nu mai pot fi trase la răspundere. La această autostradă sunt finalizaţi 152 de kilometri, dintr-un total de 225. Tronsonul Cernavodă-Constanţa se estimează a fi finalizat în 2011, contructorii fiind compania franceză Colas şi consorţiul format din companiile Astaldi& Max Boegl. Companiile câştigătoare au mai construit în anii precedenţi tronsoane ale Autostrăzii Bucureşti-Constanţa, Colas finalizând porţiunea Fundulea-Drajna, iar consorţiul germano-italian tronsoanele Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă. De altfel, italienii Astaldi au câştigat numeroase licitaţii organizate de Ministerul Transporturilor, atât în timpul guvernării PSD, cât şi ulterior, după venirea la putere a Alianţei DA.

Autostrada Transilvania, nici un kilometru finalizat, plăţi de circa 700 milioane euro

Autostrada Transilvania, poate cea mai controversată din România, are ca termen de finalizare anul 2013. Până acum, compania Bechtel, responsabilă pentru construcţia acestei autostrăzi, a încasat de la statul român aproximativ 700 de milioane de euro. Costurile iniţiale au fost stabilite la 2,2 miliarde euro, dar ultimele estimări arată aproape o dublare a sumei. În 2004, Guvernul Adrian Năstase acorda companiei americane Bechtel proiectul de construcţie a autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov-Borş. În 2005, noile autorităţi au decis întreruperea lucrărilor, pe motiv că trebuie reanalizate contractele încheiate de guvernarea precedentă, iar în urma renegocierii contractului a fost prelungit termenul de finalizare, din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. În luna august 2008, Bechtel anunţa că a finalizat o porţiune de cinci kilometri de autostradă dintr-un sector cu o lungime de 25 de kilometri, care face legătura între Gilău şi Câmpia Turzii. Însă, în noiembrie 2008, un control efectuat la solicitarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) scotea la iveală faptul că Bechtel a făcut greşeli de proiectare şi execuţie pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău şi că defecţiunile în execuţie au determinat alunecări de teren. Partea americană a invocat faptul că statul român nu a oferit la timp banii pentru lucrări. Anul acesta, Bechtel s-a angajat să termine 42 de kilometri din cei 54 ai tronsonului Turda-Gilău. Actualul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a declarat în februarie că statul român nu-şi permite să susţină financiar, până în 2013, începerea lucrărilor şi pe porţiunea cuprinsă între Braşov şi Târgu Mureş, porţiune pe care ministerul vrea să o concesioneze. Potrivit declaraţiilor ministrului Radu Berceanu, până în 2013 va fi finalizată doar jumătate din autostradă, respectiv porţiunea de la Târgu Mureş la Borş.

Autostrada Bucureşti-Braşov, două tronsoane din trei au fost atribuite

În cazul autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Comarnic-Braşov, în 2005, Guvernul PNL-PD a decis stoparea înţelegerilor semnate de autorităţile de la acea vreme cu firma franceză Vinci pentru tronsonul Comarnic-Predeal şi cu cea israeliană Ashtrom-Roichmann pentru porţiunea Predeal-Braşov. Contractul, care se ridica la circa 700 de milioane de euro, prevedea ca tronsoanele să fie gata în 2009 şi a fost atacat, în 2004, şi de preşedintele Băsescu, pe atunci doar candidat al Alianţei PNL-PD, pe ideea că nu este altceva decât un „tain” plătit de PSD statului francez şi firmei Vinci. Contractul a fost desfăcut, cu promisiunea de a semna unul mai avantajos pentru statul român. După mai multe amânări, licitaţia pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov a fost câştigată, în 2009, de consorţiul Vinci-Aktor, pentru 1,5 miliarde euro. În 2006, grupul de firme Spedition UMB- PA & CO International-Euroconstruct Trading 98-COMAXA SRL a câştigat o lucrare de 200 milioane euro pentru construirea unei porţiuni din tronsonul Bucureşti-Ploieşti. În acest caz, Autoritatea de Control a Guvernului a stabilit că aceste firme nu trebuiau acceptate la licitaţie deoarece, cel puţin în cazul Euroconstruct Trading 98, aceasta avea reclamaţii de proastă execuţie în urma lucrărilor de reabilitare a autostrăzii Bucureşti-Piteşti. Ministerul Transporturilor a hotărât însă ca acest consorţiu să înceapă lucrările.

S-a renunţat la construirea drumurilor expres

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat, la sfârşitul anului 2008 , că se va renunţa la construirea celor 12 drumuri expres prevăzute în proiectele ministerului şi că în locul unora dintre acestea vor fi făcute autostrăzi. Radu Berceanu a spus că în locul drumului expres Craiova-Piteşti, ale cărui lucrări de construcţie ar fi trebuit începute în 2008, se va realiza o autostradă, care se va intersecta cu Autostrada Piteşti-Bucureşti.

Modificări legislative pentru accelerarea lucrărilor. Întârzierile la construirea de autostrăzi au fost puse de multe ori pe seama legislaţiei care permite amânarea exagerată în cazul exproprierilor. În acest sens, au fost adoptate acte normative care prevăd urgentarea exproprierilor. De asemenea, pentru a evita întârzierile cauzate de depunerea de contestaţii de către firmele care pierd licitaţiile, Executivul a modificat, în martie, legea achiziţiilor publice, introducând o taxă de contestaţie de 2% din valoarea contractului. Taxa se va plăti de către firmele care aleg contestarea în instanţă a rezultatului unei licitaţii, şi nu la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Banii îi vor fi restituiţi firmei contestatare doar dacă instanţa îi dă dreptate. Noua lege a achiziţiilor publice prevede şi reducerea duratei licitaţiilor la 30 de zile, precum şi creşterea sumelor de la care o autoritate publică poate să achiziţioneze direct produse, servicii şi lucrări. Autoritatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este de cel mult 100.000 euro pentru contractul de furnizare de servicii (faţă de 75.000 euro în prezent) şi de 750.000 euro pentru contractul de lucrări (500.000 euro în prezent).

Licitaţii ascunse

Cabinetul Tăriceanu a modificat de asemenea legea achiziţiilor publice înainte de alegerile din 2008, mărind de la 2,5 la 5 milioane de euro pragul de la care se organizează licitaţii pentru contractele la care statul participă cu mai bine de 50% din fonduri. Guvernul Boc a simplificat în decembrie 2008 şi procedurile de expropriere a terenurilor utilizate la construcţia de autostrăzi, precum şi soluţionarea contestaţiilor la licitaţii în contencios administrativ. „Am facilitat procedura prin care se expertizează terenul – se consemnează banii în cont, urmând ca buldozerul să poată lucra – şi am flexibilizat procedura de soluţionare a contestaţiilor de achiziţie publică în domeniul contractelor care vizează autostrăzile, tocmai pentru a nu pierde luni şi ani în şir cu proceduri greoaie. Procedura contenciosului administrativ a fost cea pentru care am optat, fiind una rapidă, iar instanţele de judecată se pronunţă cu termene foarte concrete”, declara în decembrie premierul Dan Nica. În şedinţa de Guvern de săptămâna trecută a avut loc şi prima lectura a proiectului de lege privind parteneriatul public privat (PPP) pentru construirea de autostrăzi.